Se afișează postările cu eticheta detoxifierea. Afișați toate postările

sâmbătă, 29 decembrie 2018

Doza Zilnică Recomandată

Dozele sunt relative Doza Zilnică Recomandată este o sintagmă menită să ofere un sistem de referință pentru valorile substanțelor nutritive de care au nevoie oamenii sănătoși. Aceste doze variază în funcție de vârstă și sex și sunt prevăzute pentru cele trei grupe mari de nutrienți: proteine, lipide și glucide, precum și pentru unele minerale, vitamine și substanțe considerate importante pentru starea de sănătate (cum are fi sarea, colesterolul, fibrele celulozice), la care se mai adaugă și recomandările le-gate de numărul de calorii.
Citeşte întreaga ştire: Cât și ce trebuie să mâncăm exact în fiecare zi?

Citește și

Fii propriul tău nutriționist

Ronțăi și tu o pungă de pufuleți și vezi acolo că au 100% din DZR de sodiu, 20% din cea de lipide, nu-știu-cât la sută din glucide… {i că o „porție“ are x grame și y calorii… Încerci să faci nițică aritmetică, dar nu cunoști toți termenii adunării – mai sunt multe DZR-uri care-ți lipsesc: dimineață ai mâncat un ou fiert; dacă adaugi la prânz un iaurt și o ciorbă de legume, vei fi înghițit oare suficient seleniu? Dar magneziu? Poate dacă mănânci un ficățel de pui cu piure la cină faci și norma la fier. Dar, vai! Să nu uiți de calciu și de crom… Cum să le împaci pe toate? Nici măcar aplicațiile de pe smartphone nu pot face ordine perfectă în farfuria ta.

Ce și cât să mănânci E greu de oferit o dietă perfectă și adecvată tuturor, 100% sănătoasă. Asta ți-o va spune orice nutriționist. Specialista spune că „sunt mulți factori care ne influențează necesitățile, iar asta se vede cu ochiul li-ber. Unele doamne sunt sedentare și nu se îngrașă decât dacă exagerează cu mâncatul. Altele, nu slăbesc nici ciugulind 700 kcal pe zi. În general, trebuie mâncate trei mese principale și două gustări, toate trebuind să includă legume, fructe, cereale integrale, leguminoase și nuci. După preferință și situație, carnea și lactatele degresate pot fi surse utile de nutrienți. Iar necesarul caloric nu ar trebui să depășească 1 800-1 900 kcal în cazul unei femei «medii», de 1,65 m înălțime și 65 kg.“
Citeşte întreaga ştire: Cât și ce trebuie să mâncăm exact în fiecare zi?

Dar cum să-ți dai seama dacă mănânci suficient din „ceea ce trebuie“? „Dacă avem o stare bună de sănătate, probabil că nutrienții ne ajung. Dar doar starea aparentă nu e un criteriu suficient, deoarece există și stări carențiale care ajung să se manifeste foarte târziu“, explică dr Zugravu. „Nu ai cum să-ți dai seama că-ți lipsesc nutrienți decât când încep să apară semnele de carență, și acelea sunt de obicei nespecifice. Oboseala nejustificată, durerile de cap, inapetența, tulburările digestive, modificările pielii și mucoaselor sunt ades manifestări de carențe nutriționale“, adaugă specialista în nutriție.
Citeşte întreaga ştire: Cât și ce trebuie să mâncăm exact în fiecare zi?

Vezi și

Apelăm sau nu la suplimente?
Sunt multe situații în care suplimentele alimentare de vitamine și minerale sunt bine-venite, iar asta din mai multe motive. Medicul Corina Zugravu spune că „primul ar fi că, sedentari fiind, mâncăm un volum mic de alimente și sunt șanse mari ca aportul de microelemente să fie insuficient. Dacă mai ținem și cură de slăbire, clar avem nevoie de suplimente, pentru că, sub 1 500 kcal pe zi, mineralele și vitaminele din alimente sunt cert insuficiente. Un alt motiv ar fi faptul că alimentele noastre sunt în mod natural sărăcite de vitamine pentru că vin de departe, stau mult pe rafturi, sunt prelucrate necorespunzător în bucătărie etc. Deci nu ne mai aduc exact ce scrie pe hârtie că ar trebui să conțină.“ Nutriționista menționează că întotdeauna prescrie suplimente celor care țin diete drastice, gravidelor în primul și ultimul trimestru de sarcină, femeilor care alăptează, copiilor în pusee de creștere, care trebuie sprijiniți cu vitamine și minerale și, uneori, sportivilor, mai ales dacă sunt foarte tineri. „Mai există suplimente obligatorii pentru vegani (de exemplu, vitamina B12) și suplimente pe care le indic bătrânilor (vitaminele B12, D, calciu). Dar fiecare individ este unic, deci necesitățile diferă“, reiterează dr Zugravu.

Mihaela Bilic: „Nimic nu îngrașă, nimic nu slăbește… Totul ține de cantitate“

Citeşte întreaga ştire:Mihaela Bilic: „Nimic nu îngrașă, nimic nu slăbește... Totul ține de cantitate“

Care sunt prejudecățile părinților în ceea ce privește alimentația copiilor lor ?
Mihaela Bilic: „Nimic nu îngrașă, nimic nu slăbește... Totul ține de cantitate“

Unde mai greșesc părinții în alimentația copiilor? Greșesc că nu au încredere în instinctele lor, care, culmea, funcționează până la vârsta de 5 ani perfect, adică începând de la foame la sațietate, un copil știe când îi este foame, știe când s-a săturat. Un copil, în principiu, la capitolul diversificarea alimentației, nu are cum să accepte cu ușurință alimentele noi, din simplul fapt că există o reticență pentru nou, nu că nu îi plac. Și atunci sunt foarte mulți părinți care renunță la efortul de a-l obișnui pe copil cu un anumit aliment pentru simplul fapt că se lovesc odată sau de două ori de un refuz și nu de multe ori poate acel aliment nu era iubit nici de ei, și cred că nu îi va plăcea nici copilului.

Interesante Link Bloguri

Medica

Politici Sociale

Afaceri online

PC Computer

Locuinta - O investitie necesara

De la prietenii niștri RELIGIE

LITERATURA și CREDINTA

Economico - Sociale

Politici Fiscale , Sociale

Situatia ECONOMICO-SOCIALA

Stiinta si tehnica

„ABC de nutriție“ (Curtea Veche Publishing) este cea mai recentă carte lansată de dr. Mihaela Bilic. Volumul se adresează atât copiilor, cât și adultilor, și se vrea a fi un ghid de sănătate, prin care cei mici sa dezvolte o relație sănătoasă cu mâncarea. Dar pentru ca acest lucru să fie posibil, trebuie ca și părinții să știe să-și îndrume copiii în acest demers esential. „Nimic nu îngrașă, nimic nu slăbește, nimic nu îmbolnăvește, nimic nu vindecă apropo de mâncare. Totul ține de cantitate. Și atunci, a-l învăța pe cel mic că trebuie mâncat din toate, dar că din unele alimente mâncăm mai rar, este un lucru care ține de noțiunea de a fi binecrescut. Se învață în copilărie“ spune Mihaela Bilic în cartea sa. (Foto: Marius Bărăgan) Aș spune că, din păcate, prejudecățile pornesc de la diversificarea alimentației, pentru că ni se spune că, de exemplu, carnea de vită este mai bună decât carnea de porc, și atunci este intrdusă prima la diversificare, deși inclusiv medicii pediatri spun că în carnea de porc avem mai multe grăsimi săturate bune decât în carnea de vită. Apoi se face o diferențiere, nu știu pe ce criteriu, între laptele dulce și laptele bătut, acru, adică foarte mulți părinți consideră că laptele dulce e una și laptele acru e alta, că brânzeturile sunt alta, când de fapt ele sunt în aceeași categorie a lactatelor. Bineînțeles, la capitolul prejudecăți se înscrie și marea greșeală pe care o fac părinții crezând că grăsimea este un lucru care nu este bun în alimentația unui copil, când de fapt este un lucru bun, până la o anumită vârstă. Până la vârsta de 2-3 ani, alimentația unui copil trebuie să conțină mai multă grăsime decât proteine și carbohidrați. Deci 55% din rata lui calorică trebuie să fie reprezentată de grăsime, copilul crește din grăsime, din grăsime se dezvoltă sistemul nervos și tot ce înseamnă funcționarea, transmiterea sistemelor nervoase. Când unui copil îi dai o alimentație dietetică, săracă în grăsimi, nu faci decât să îi împiedici dezvoltarea. Și bineînțeles, nu în ultimul rând, toate aceste mode alimentare, eu știu, alegerea mai degrabă a semințelor și a grăsimilor vegetale decât grăsimi animale, înlocuirea sau ideea de a elimina din alimentația copiilor produsele animale și ideea de a îi face vegetarieni. Sau eliminarea preparării termice a mâncării, lucruri care sunt dramatice și profund dezechilibrante. Deci la capitolul prejudecăți toate temerile și toate fricile noastre ca adulți, începând de la siluetă, sau ideea că ne putem controla sănătatea cu ajutorul mâncării sunt transmise copiilor. Din păcate ei nu au nicio vină, și ne trezim că le limităm lor viața sau le stricăm lor relația cu mâncarea deoarece noi avem un dezechilibru în relația cu mâncarea. Deci e mai mult decât o prejudecată, e o vină a noastră pe care o transferăm pe copiii noștri. Și ei sunt nevinovați.

Sursa : https://www.unica.ro/cat-si-ce-trebuie-sa-mancam-exact-in-fiecare-zi-175979

CIVILIZAŢIILE „DEȘTEPTE” DEPIND DE IOD!

Pentru a avea o societate „civilizată”, este nevoie de oameni deștepţi. Pentru a putea fi „deștept”, în sensul de a nu fi „cretin”, este nevoie de un creier normal dezvoltat.

Dezvoltarea normală a creierului este dependentă de existenţa unei tiroide fetale normale. Hormonii tiroidieni sunt esenţiali pentru dezvoltarea creierului unui făt, ce va deveni un om deștept în societate; adică nu un cretin. În lipsa tiroxinei intrafetale, organismul va deveni „cretin”.

Hormonul tiroidian (tiroxina) este constituit din 65% iod! De aceea, pentru a forma tiroxină, organismul are nevoie de iod. În esenţă, o „civilizaţie” este dependentă de iod și de tiroidă. Precum spunea Constantin Parhon, în 1956: „Fără tiroidă, orice civilizaţie ar fi absentă”.

Iodul este un anion cu greutate moleculară de 127. Este prescurtat 127I-. Iodul face parte din grupa a VII-a a tabelului lui Mendeleev, grupa halogenilor. Aceasta din urmă mai conţine câţiva compuși esenţiali vieţii: fluor (19F), clor (35Cl), mai ales, și brom (80B). Iodul se absoarbe în intestinul subţire, la nivelul celulelor epiteliale intestinale, numite intestinal epitelial cells 6 (IEC 6), sub formă de I-. Sediul absobţiei este acum dovedit la nivelul proteinei de membrană Na/I symporter (NIS).

Aportul normal de iod este de 150-200 μg pe zi. Peste acest aport, la nivelul intestinului apare un fenomen asemănător cu Wolff-Chaikoff (despre care vom reveni în articol). Saturarea NIS conduce la un comportament de downregulation a proteinei absorbatoare (NIS), ceea ce va face ca surplusul de iod să nu fie absorbit! Iată un prim mecanism de control al excesului de iod.

Iodul dispare din plasmă într-un ritm de 1,5% din cantitatea absorbită pe minut. Astfel, la un aport de 200 μg pe zi (presupunând, prin experiment, un singur moment de absorbţie), clearansul plasmatic este de la circa 130 de minute la maximum 3 ore!

PROBLEMA ORGANISMULUI UMAN NU ESTE EXCESUL DE IOD, CI LIPSA LUI!

Iodul ajunge în organism prin alimentaţie, în mod obișnuit (natural) prin apa care conţine iod. Iodul este prezent în cantitate suficientă în sol, dar el ajunge în apă numai dacă nu este legat de particulele existente în sol sau nu este legat de alte chimicale ce leagă iodul.

În mod natural, solurile dealurilor și podișurilor au proprietatea de a lega iodul mai mult decât alte soluri, astfel că regiuni extinse de pe Terra nu posedă îndeajuns iod în apă. În aceste regiuni, apare un fenomen de adaptare la lipsa de iod, și anume tiroida crește în volum pentru a crește potenţiala captare a cantităţilor mici de iod.

Fenomenul de creștere în volum a tiroidei a fost denumit popular „gușă”. Dacă tiroida crește în volum, termenul corect medical este tiromegalie, prin analogie cu hepatomegalie, adenomegalie, nefromegalie etc. Unii au denumit fenomenul de creștere a tiroidei în zone localizate cu lipsă de iod „gușă endemică”.

Medicina a adoptat în secolul XIX un termen latin pentru creșterea neomogenă și tumorală a unui organ, și anume „struma”. Dat fiind faptul că „struma” este prezentă și în alte organe și are și cauze infecţioase (de exemplu TBC), dar și fiindcă există un râu în Grecia și Bulgaria cu acest nume, în regiuni puternic dezvoltate pentru turism, s-a renunţat la această terminologie.

Endocrinologii Constantin Parhon și Ștefan Milcu au arătat că fenomenul clinic nu este localizat numai la tiroidă, mai ales atunci cînd apar cazuri de „cretinism” endemic, și au denumit fenomenul „distrofie endemică tireopată” (DET). De aceea, în anii ‘50 ai secolului trecut, în România a început un program de eradicare a DET, prin iodarea sării pentru regiunile „endemice” și administrarea de tablete de iodură de potasiu (KI) la gravide și la copiii de școală generală (7-14 ani).

Mai de curând, prin folosirea masivă de îngrășămintele chimice (nitraţi) și în România, iodul de la câmpie a devenit și el legat, zonele de câmpie devenind deficitare de iod în apă. Astfel că și regiunile „ne-endemice” au devenit „endemice”. Ca urmare, la nivel mondial Organizația Mondială a Sănătății a decis iodarea sării pentru toată populaţia lumii, considerându-se Terra locuită ca deficitară de iod.

Acţiunea a fost preluată și de România, în 1995. Prin HGR nr. 779/1995, modificată ulterior prin HGR 568/2002 și HGR 1904/2006, consumul de sare iodată se instituie în toată ţara, nu numai în regiunile „endemice” stabilite iniţial în Programul din 1948-1950 (devenite ulterior 30 de judeţe) re-stabilite de HCM 1.056/1962. Legislaţia românească stabilește ca nivelul iodului în sare să fie cuprins între 25 mg iod (32,5 mg de iodură de potasiu – KI; sau 42 mg de iodat de potasiu – KIO3) per kg sare și 40 mg iod (52 mg KI, respectiv 67,2 KIO3) pe kg sare. În alte ţări, nivelul de iod din sare este chiar mai mare.

6 MITURI FALSE DESPRE IOD

1. Apariţia de cancer tiroidian post administrare de iod

S-a afirmat că, prin iodarea sării, crește riscul de cancer tirodian. Nimic mai fals, dimpotrivă! În zonele „gușogene”, cele lipsite de iod, cancerul tiroidian era regula. Acum a dispărut.

Creșterea prevalenţei cancerului tiroidian, înregistrată începînd cu 1986, nu are nici o legătură cu evenimentul de la Cernobîl, ci cu apariţia în medicină a ecografelor, care descoperă noduli tiroidieni „canceroși”, care de obicei nu evoluează (arată endocrinologul scoțian Ian Hay într-un studiu din 2012). În plus, unii pun pe seama iodului apariţia a tot felul de cancere fără legătură cu iodul: plămâni (care, evident, ţine de fumat), colon (care ţine de alimentaţie) ș.a.

2. Hipertiroidismul indus de iod

S-a afirmat că iodarea sării produce hipertiroidism indus de iod. Nimic mai fals. Cercetătorii au arătat, încă din 1950, că nu a crescut incidenţa hipertiroidismului în regiunile „endemice” supuse programului de „eradicare” din anii ’50 (vezi Milcu).

Medicii din acea perioadă și-au pus și ei problema potenţialului supraiodării. Dar, cercetarea știinţifică a arătat că în zonele cu DET, iodarea sării și administrarea de KI la școală nu conduce la hipertiroidism. Subiectul a fost închis încă de atunci!

3. Tiroidita Hashimoto indusă de iod

S-a afirmat că prin sarea iodată crește incidenţa tiroiditei autoimune Hashimoto. Frica a apărut prin extrapolarea observaţiilor din cercetarea experimentală care folosește iod. Se știe că boala imună (tiroidita experimentală autoimună) poate fi declanșată prin inducerea bolii la nivel microsomal prin iod stabil (127I) și prevenţia ei prin propiltiouracil și metil-mercapto-imidazol.

Acest fenomen a fost observat însă după un regim hipoiodat. Animalele de experienţă (șoareci) intră în hipotiroidism, crește TSH și se produce tiromegalie. În acest moment, o dietă cu de peste 10 ori mai mult iod produce un efect vasoconstrictiv intens, hipoxie și distrucţie tiroidiană. Nivelul intrării iodului în celule scade, iar hiper-TSH-emia se amplifică.

În 2-4 zile, în tiroidă se observă invazie de macrofage și limfocite T; apar atât CD4+, cât și CD8+. Distrucţia tiroidiană se însoţește de anticorpi antitiroperoxidază și anti-tiroglobulină.
În afară de hiperiodinare, administrarea de tiocianat, în aceleași condiţii biologice (deficit iodat cu hiper-TSH-emie), produce același tip de necroză tireocitară. Leziunile sunt mai accentuate dacă există deficit de seleniu.

Scăderea TSH, indusă prin administrare de hormoni tiroidieni (supra aport de iod), conduce la diminuarea inflamaţiei. Se produce punerea în aplicare a principiului lui Tonutti: organele active se inflamează mai frecvent; organele inactive nu se inflamează/îmbolnăvesc. Prin administrarea de T4 (aport de iod), scade TSH și se produce apoptoză fiziologică a celulelor tiroidiene.

Dacă ar fi să extrapolăm datele experimentale la oameni, atunci se observă că tiroidita experimentală prin inducţie cu iod se aseamănă cu distrucţia tiroidiană a pacienţilor din zonele „gușogene” (cu nivele scăzute de iod, adică cei pe care unii vor să-i păzească de sarea iodată) la care se adugă cantităţi mici de tiocianat.

Situaţia este frecventă pentru că tiocianatul se găsește în reziduurile fumului de ţigară. Din acest punct de vedere, se poate afirma că fumatul scade posibilitatea de a absorbi iod (la nivel pulmonar), ceea ce ar putea favoriza, prin lipsa de iod, apariţia cancerului pulmonar. Iată cum, teoretic, aportul crescut de iod păzește de cancerul pulmonar!

4. Hipotiroidismul indus de iod

Se aduce ca argument contrar folosirii sării iodate faptul că Guvernul afirmă că „suntem o ţară de hipotiroidieni”. Greșit! Specialiștii afirmă că suntem o ţară cu deficit de iod în apă, ceea ce este altceva. Se confundă tiromegalia și cretinismul endemic cu hipotiroidismul!

Mai există unii conspiraționiști și adepți ai pseudoștiințelor care citează cărţi medicale celebre, cum că acestea ar afirma că iodul produce hipotiroidism la gravidă și făt. Dar, este exact invers! Lipsa de iod la gravide produce hipotiroidism congenital la copii.

Se mai aduce, ca argument contrar, faptul că mezelurile au sare iodată. Însă, se știe că exact mezelurile sunt exceptate de la preparare cu sare iodată (vezi HGR). Nu din motive medicale, ci organoleptice: iodul colorează mezelurile în vineţiu, părând că sunt compromise alimentar.

O altă năzbâtie folosită ca argument contra sării iodate ar fi că iodul se acumulează în organism. Nimic mai fals; excesul de iod se elimină preferenţial prin urină, iar timpul lui de înjumătăţire este extrem de rapid: maxim 3 ore.

Cantitatea de sare și de iod care se poate consuma zilnic. Există numeroase controverse asupra cantităţii de sare pe care este adecvat să o consume un om pe zi. Controversele pleacă în special de la cardiologi, care recomandă doze mai mici pentru a stăvili „epidemia” de hipertensiune arterială. De la 5 grame pe zi, se poate considera o cantitate mare. Evident, nu toată această cantitate derivă din sărarea mâncării zilnice. Mare parte este conţinută în alimentele sărate la rândul lor cu sare cu iod. La 5 grame pe zi de sare corespund 125 μg de iod, dacă iodarea este minimă, sau 200 μg de iod, dacă iodarea este maximă. Observând aceste date, constatăm că frica de supraiodare este neîntemeiată. Pentru a te supraioda este nevoie de 10 g de sare; de fapt, observăm că adepţii teoriilor conspiraţioniste recomandă a se mânca fără sare, în general!

5. Declanșarea efectului Wolf-Chaikoff prin iod

Unii folosesc termeni medicali și biologi pentru a explica reacţiile adverse ale iodului la cei care consumă sare iodată, dând exemplu efectul Wolff-Chaikoff. Or, Efectul Wolf-Chaikoff apare prin administrarea de iod metaloid și nu de iodură de potasiu sau iodat de potasiu (ca iodul din sare).

Efectul Wolff-Chaikoff înseamnă blocarea eliberării de hormoni tiroidieni post aport imens de iod metaloid, anorganic. Fenomenul este folosit terapeutic și nu în viaţa de zi cu zi. Efectul nu apare decât atunci când se administrează soluţie Lugol în vederea operării unei tidoide extrem de sângerânde.

6. Iodul la bolnavii de hipotiroidism și hipertiroidism

Sunt unii care recomandă bolnavilor cu hipotiroidism să mănânce multe nuci, căci acestea au iod. „Indicaţia” ar fi că, prin acestă acţiune, ar crește cantitatea de iod administrată. Alţii, speriaţi fiind de iod, și mai ales de iodul din sare, le recomandă pacienţilor cu hipotiroidism să nu se atingă deloc de nuci, evident nici de sarea iodată.

Aceste recomandări se fac în necunoștinţă de cauză. Bolnavii hipotiroidieni nu reușesc să capteze iodul, fie prin insuficenţă funcţională, fie prin lipsă de tiroidă. Ei primesc iodul funcţional sub formă de hormon tiroidian sintetic, levotiroxină.

Sunt unii care recomandă bolnavilor cu hipertiroidism să nu mănânce nuci, căci acestea conţin iod. Alţii, recomandă hipertiroidienilor să nu mănânce sare iodată, căci aportul crescut de iod le va agrava hipertiroidismul. Ba chiar există medici care interzic pacienţilor să meargă la mare, știut fiind că aerosolii mării conţin mult iod.

Și aceste recomandări se fac în necunoștinţă de cauză. În aceste condiţii, ce să zică milioanele de bolnavi cu boală Graves-Basedow care trăiesc în localităţi de lângă oceane și mări (44% din populaţia Terrei, de fapt cele mai mari orașe ale lumii)?

Pentru a părea mai credibili, anti-iodiștii încearcă să convingă oamenii că sarea de salină este mai proastă decât sarea de mare, considerată ca cea mai bună. Or, sarea de mare conţine cantităţi mari de iod: 0,05 vs 0,04 ppm în sol, ceea ce însemnă cu 20% mai mult!

În plus, animalele din mare conţin mult mai mult iod decât animalele domestice sau terestre. Aceiași autori care sunt împotriva sării iodate ne sfătuiesc să mâncăm „japonezește”, adică animale marine, pentru a nu face cancer și a trăi mai mult (vezi speranţa de viaţă crescută din Japonia și Singapore).

CEL MAI ATRĂGĂTOR ARGUMENT PENTRU A FOLOSI SAREA IODATĂ

Un argument inedit despre necesitatea de a mânca sare iodată este legat de locul nașterii laureaţilor Premiilor Nobel. O astfel de analiză arată că aceștia s-au născut predominent în regiuni marine și oceanice. Or, se știe că marea conţine, pe lângă banalul NaCl (banala sare), și NaI („sare iodată”).

Iodul este necesar pentru ca dezvoltarea creierului să fie adecvată. Un argument convingător: mai mulţi laureaţi ai Premiului Nobel (personalităţi dintre cele mai deștepte de pe planetă) sunt originari în localităţi de la malul mării, cu climă marină sau oceanică, acolo unde există aerosoli marini cu concentraţie mare de iod. Un total de 861 de personalităţi au primit Premiul Nobel.

Modul de abordare al subiectului ne-a fost sugerat de seria de articole ale d-lui Cristian Român referitoare la teroriile conspiraţioniste. Chiar dacă știm că a aduce argumente raţionale poate să nu aibă succes în faţa susţinătorilor conspiraţiei, încercăm o abordare știinţifică a fenomenului posibilităţii surplusului de iod în alimentaţie.

Suplimentarea cu iod există încă din anii 1950, însă noua teorie a conspiraţiei cu privire la iod a apărut de circa 20 de ani, în momentul în care guvernele lumii au decis să suplimenteze alimentaţia cetăţenilor lor cu iod, mai precis cu iod în sarea de bucătărie.

Teoria conspiraţiei a apărut în sensul că surplusul de iod din sarea de bucătărie ar conduce la scăderea capacităţilor intelectuale și creșterea prevalenţei unor boli care determină „invaliditate” individuală și colectivă. Materialul de faţă este menit să ofere publicului larg câteva elemente de fiziologie a iodului pentru a înţelege că nu există nici un risc faţă de fenomenul iodării sării de bucătărie.

Sursa : https://stiintasitehnica.com/teoria-conspiratiei-frica-de-iod-din-sare/?fbclid=IwAR3xbCjaGH42CIpiY6eKDj-r5XGSCs_0zaVM0POhKBcO97gxS9K_Rf6ClKc

vineri, 26 ianuarie 2018

Planul Sănătos de Masă

Este obligatoriu să mâncaţi de trei ori pe zi, să vă micşoraţi porţiile, iar seara să evitaţi alimente precum pâinea, cartofii, pastele.

Nu este nevoie de o cură de slăbire drastică pentru a scăpa de kilogramele in plus.
Se impune doar mai multă disciplină alimentară

Nutritia, ca o componenta esentiala a stilului de viata

Dieta urmareste, pe de o parte, compensarea unor deficiente metabolice cu ajutorul Controlului Sistemului Alimentar, iar pe de alta parte, printr-o alimentație adecvata și posibilitatea administrarii alimentului necesar organismului bolnav.

Vezi și

Idei rapide și sănătoase pentru micul dejun

Menținerea unui stil de viață sănătos și sprijinirea nivelurilor de energie pe parcursul unei zile aglomerate încep cu micul dejun. Zahăr, cereale, baruri de energie prelucrate sau chiar un păstăi spike nivelurile de zahăr din sânge și vă lasă crashing înainte de prânz. Aceste rețete rapide și ușoare de mic dejun vă vor ajuta să vă mențineți nivelurile de energie pe tot parcursul unei zile agitate și să vă simțiți fără efort.

Sursa paginii Aici ! https://www.popsugar.com/fitness/Quick-Healthy-Breakfast-Ideas-43271677

Retete delicioase de pui care se potrivesc total în dieta Keto

Mananca Natural si Va Fi Bine

Imi place mancarea bruta si m-am axat o perioada pe o dieta predominant bruta. Alimentele crude sunt alimente proaspete, neprelucrate, si nu au fost incalzite peste 100 de grade. Exista produse de care probabil nu stii sau pe care nu le-ai consumat niciodata, dar sunt multe care aduc avantaje mari. Acest tip de alimentatie se compune din legume proaspete cu frunze, fructe, legume, legume marine, seminte incoltite, nuci, oua, carne si produse lactate. Eu personal nu mananc carne bruta sau produse lactate.

Alimentele crude contin micronutrienti cum ar fi fitochimice, enzime, vitamine, minerale, antioxidanti si macronutrienti cum ar fi carbohidrati, proteine, acizi grasi esentiali si fibre. Deoarece este fierbinte, toate substantele nutritive, enzimele, vitaminele, mineralele si antioxidantii din alimente sunt pastrate. Toate acestea sunt necesare pentru a permite organismului sa functioneze la un nivel optim.

Alimentele crude imbunatatesc sistemul imunitar, ajuta la scaderea in greutate, mareste energia, imbunatateste memoria, detoxifiere, digestie si eliminare.

Consumul de alimente care consta predominant din legume brute, verdeata, fructe, nuci, seminte si unele alimente gatite este cel mai bun mod de a oferi o hrana optima pentru corpul. Acest lucru ajuta la scaderea riscului de boli cum ar fi cancerul, bolile de inima, accidentul vascular cerebral etc.

Este important sa pierzi in greutate in mod sanatos

Dupa sarbatori sau cand se intampla sa pui niste kilograme in plus, este bine sa le dai jos cat mai rapid, pentru a nu intra intr-un cerc vicios. Aici intra in joc alimentele ajutatoare, cele care te ajuta sa indeplinesti obiectivul.

Extractul de boabe de cafea verde, produs din fasole verde a plantei Arabica, este un ingredient relativ nou pentru produsele de pierdere in greutate, care a primit o atentie deosebita;. Ofera o serie de beneficii pentru sanatate, in special ca ajutor pentru pierderea in greutate.

Scizii clorogeni stimuleaza productia metabolica a ficatului, care arde grasimi. Acest mecanism dual functioneaza pentru a sustine masa fizica slaba, impiedicand absorbtia grasimii si cresterea in greutate. Pentru par foloseste ricin pentru ca are multe avantaje.

Consumul de alimente bogate în grăsimi, cum ar fi untul, brânza și șunca, sună contraintuitiv, dar asta este ceea ce implică dieta ketogenică . Aceasta înseamnă o alimentație bogată în grăsimi, cu conținut scăzut de carbohidrați, pentru a ajunge la cetoză , o stare metabolică naturală în corpul nostru care forțează utilizarea de cetone asupra carbohidraților pentru energie. Vestea bună este că există o mulțime de mese cu adevărat delicioase, de joasă sau fără carbohidrați, cum ar fi maculat de macine și brânză de spaghete sau acest somon de o singură tigaie și felul de mâncare crocantă crocantă . Desigur, mesele sănătoase, echilibrate, cercetarea și consultarea medicului sunt recomandate întotdeauna înainte de a începe orice regim alimentar.

Menținerea acestei diete poate părea aproape imposibilă odată cu sărbătorile venite, dar verificați aceste rețete prietenoase cu cetonul, care sunt la fel de delicioase și ușor de bătut. Acesta este începutul perfect pentru cei care doresc să încerce dieta ceto, cei care doresc să reducă carbohidrații în general sau cei care au nevoie doar de niște idei noi de rețetă. Rețineți, totuși, că câteva dintre aceste rețete pot necesita înlocuiri foarte ușoare pentru a fi pe deplin ceton!

Cea mai recentă dietă pe trend este dieta de ceto. Dieta keto este un foarte low-carb, moderat-proteine, și un plan de mare de grăsimi , care grav limitele de zahar si carbohidrati albe sau rafinate. Încurajați în această dietă sunt proteinele slabe, unele fructe și grăsimile pe bază de plante. Nu este pentru toată lumea , dar mulți au văzut rezultate incredibile prin lipirea de ea. În timp ce sună destul de ușor pentru albusurile de ou dimineața și salatele de masă, cum ar trebui să o adaptăm la deserturile noastre de vacanță? Se pare că există mai multe opțiuni decât ne-am dat seama.

Vitaminele A, B, C, D și E, dar următoarele vitamine ce corespund unor litere ale alfabetului sunt esențiale . Vitamina K este o vitamină solubilă în grăsime, a fost descoperită în anul 1929, ca nutrient esențial pentru coagularea sângelui. Descoperirea inițială a fost raportată într-un jurnal științific german, unde a fost numită „Koagulationsvitamin“. De fapt, aceasta este cea mai comună legătură pe care oamenii o fac cu această vitamină. Cu toate acestea, este important de știut că vitamina K are o varietate de contribuții unice pentru sănătatea organismului nostru.

Există trei tipuri de vitamina K, și anume K1, K2 și K3. Vitamina K1 (filochinona) se găsește în special în legumele cu frunze verzi (varza Kale, spanac, broccoli etc.) întrucât este necesară în procesul de fotosinteză, fiind implicată și în producerea factorilor de coagulare critici pentru oprirea unei hemoragii. Vitamina K2 (menachinona) este fabricată din K1 și K3, cu ajutorul bacteriilor și al altor microorganisme. Această formă se găsește în mod natural în multe alimente de origine animală, precum carne roșie, carne de pui, brânzeturi și ouă. Vitamina K3 (menadiona) se găsește preformată în produsele alimentare, dar în cantități foarte mici și nu există încă cercetări relevante cu privire la sursele și rolul acestei vitamine.

Vitamina K1 este utilizată în principal de către ficat pentru a activa proteinele de legare a calciului implicate în coagularea sângelui, în timp ce vitamina K2 este folosită pentru a activa proteinele implicate în cazurile în care calciul se epuizează în corp .

Vitamina K2 ajută la prevenirea bolilor de inimă
Acumularea de calciu pe arterele din jurul inimii este un factor de risc imens pentru bolile cardiovasculare.

Vitamina K2 îmbunătățește sănătatea osoasă
Osteoporoza este o problemă frecventă în țările occidentale, fiind mai des întâlnită în rândul femeilor în vârstă și sporind riscul de fracturi. Vitamina K2 stimulează activitatea de legare a calciului cu două proteine numite Matrix gla și osteocalcină, care ajută la construirea și menținerea structurii sănătoase a oaselor.

Vitamina K2 sprijină sănătatea orală
Chiar dacă nu există studii umane care să testeze aceste lucruri în mod direct, studiile efectuate pe animale arată că vitamina K2 poate avea efecte asupra sănătății dentare. Una dintre principalele proteine implicate în sănătatea dentară este osteocalcina, aceeași proteină care e critică pentru metabolismul osos și este activată de vitamina K2.

Vitamina K2 reduce riscul de cancer
Două studii clinice au sugerat că vitamina K2 reduce recurența cancerului de ficat și crește timpul de supraviețuire. Un studiu observațional care a inclus 11.000 de bărbați a constatat că un aport ridicat de vitamina K2 a fost legat de reducerea cu 63% a riscului de cancer de prostată, în timp ce vitamina K1 nu a avut niciun efect.

Vitamina K2 susține sănătatea creierului
Unele cercetări au arătat că același proces fascinant prin care vitamina K ajută la prevenirea calcifierii arterelor și a țesutului muscular ar putea fi de ajutor și în protejarea creierului împotriva bolilor precum Alzheimer. Pe scurt, vitamina K ajută la prevenirea excesului de calciu din organism (inclusiv la nivelul creierului), acest exces de calciu fiind considerat o cauză importantă pentru daunele cauzate de Alzheimer.

Vitamina K2 are efecte antiaging
Vitamina K2 este, de asemenea, un sprijin de nădejde pentru sănătatea pielii, având și importante efecte antiaging. La fel cum ajută la prevenirea calcifierii arterelor, venelor și țesuturilor moi, aceasta ajută la stoparea excesului de calciu în elastina din piele. Din acest motiv, vitamina K2 ajută la menținerea elasticității pielii și prevenirea ridurilor.

Vitamina K2 te ajută să ai o viață mai lungă
După cum am văzut, vitamina K influențează gla-proteinele din organism. Acesta este unul dintre motivele pentru care studiile au constatat în mod constant o relație inversă între nivelurile de vitamina K și mortalitatea din toate cauzele. De fapt, un studiu recent a arătat că cei care au avut cel mai ridicat aport de vitamina K au fost cu 36% mai puțin predispuși la deces indiferent de cauze, decât cei cu nivelurile cele mai scăzute.

Surse: https://www.ziaruldesanatate.ro/articole/nutritie/7-beneficii-ale-vitaminei-k2-pe-care-trebuie-neaparat-sa-le-stii/
webmd.com/vitamins-and-supplements/supplement-guide-vitamin-k
articles.mercola.com/sites/articles/archive/2015/06/28/vitamin-k2-health-benefits.aspx
chriskresser.com/vitamin-k2-the-missing-nutrient/
authoritynutrition.com/vitamin-k2/
wellnessmama.com/54423/vitamin-k2-uses-and-benefits/
vitamink2.org/benefits/introduction/
lpi.oregonstate.edu/mic/vitamins/vitamin-K
https://www.healthaliciousness.com/articles/food-sources-of-vitamin-k.php

SAREA DE BUCĂTĂRIE
O taina tinuta cu mari eforturi si multi bani departe de ochii lumii .

„Excesul de sare, zahar si grasimi, dauneaza grav sanatatii !”
Ce înseamna exces nu ne explica însa nimeni!!!
La prima citire, exces înseamna.prea mult, dar raportat la greutatea fiecaruia !!! Între copilul de 20 de kilograme si adultul de 80 sau 120 de kilograme... e o marjă de eroare foarte mare, ca sa pronunti exces, sau sa recomanzi doar 2, 4 sau 6 g de sare pe zi.

Între omul de la munte... care bea apa puternic magnetizata si aproape pura si cel de la ses sau de la oras care primește apa cea mai infecta, cel de la munte va "dizolva" si elimina mult mai repede chimicalele!
Nu uitati ca nu suntem la fel, ca nu avem aceeasi grupa sanguina, ca difera si RH-ul - purtatorul de oxigen din sange! Unii au în sânge predominant Cuprul (RH negativ) altii, cei mai multi, au Fierul (RH pozitiv)!
Nu uitati ceea ce multi vor sa ascunda:
- orice reactie a apei cu sarea produce... caldura!!! Iar sarea formeaza pricipalul electrolit care, scos din sânge, reduce de... 11 000 de ori viteza transferului informational catre creier!!!

Mai simplu spus, lipsa sării din sânge...prostește!!!
Intuitia îmi spune ca asta este scopul lor real: sa devenim legume!

La munca si înapoi acasă, la televizor, unde ni se repeta zilnic prostiile astea: „excesul de sare zahar si grăsimi dăunează grav sanatatii!”

Dar excesul de alcool, tutun si medicamente? De ce nu se fac campanii la TV cu acest subiect? De ce nu se fac campanii contra drogurilor ??? Nu este vorba de boala si moarte, mai ales în rândul tinerilor? Ba da! Dar este vorba si de bani, de multi bani, atât de multi încât viata copiilor si a tinerilor...nu mai conteaza!!!
Este vorba de profituri imense, accize si taxe! Si, în fond este bine sa ai multe "legume" în sistem ! Pentru ca legumele îsi plătesc taxele la zi! Amintiti-vă! Ce face medicul prima data când ajungi în spital? Îti schimba regimul alimentar: fără sare!!!! Adică taie legăturile informationale cu creierul, ca sa poata trimite medicamentele peste tot în corp. Amorteste creierul pentru ca altfel, acesta, ar reactiona imediat la chimicalele administrate! Ar declansa alergii!

ZAHĂRUL
Zaharul e purtator de un cu totul alt tip de informatii ! Nu vorbim de "clasicul" zahar alb, tos, chimizat la maxim!!! Vorbim de zaharul natural din fructe sintetizat de natură cu ajutorul apei ! Vorbim de zaharurile multiple din mierea de albine, naturala! Glucoza participa direct la formarea acidului dezoxiribonucleic (ADN) adica a evoluției. Vitalitatea dvs. si a copiilor dvs., atentia, concentrarea, vin din zaharurile naturale! Si evolutia dv. genetică!
Grasimile ?!
Sa vedem ce spun studiile! Colesterolul ajuta la formarea membranelor celulare; la sinteza hormonilor în glandele suprarenale si în ovar!!! Colesterolul este indispensabil digestiei lipidelor, în urma transformarii de catre ficat în acid biliar. Nivele joase ale colesterolului, induse cu ajutorul medicamentelor, duc la aparitia depresiei, comportamentului violent, sinucidere, cresterea riscului de infarct miocardic si, mai ales, o slaba functionare a sistemului imunitar.
În trecut, cineva cu un regim alimentar ce continea 300 mg de colesterol pe zi, cu un nivel HDL (colesterol bun) de 35 mg pe decilitru de sânge, era considerat normal. Asta până când, cei de la OMS, au hotarât sa schimbe normele! Sa le coboare la 200! Urmarea? Au aparut brusc 36 de milioane de "bolnavi", si 4,3 de miliarde de dolari pe an, câstig; dintr-un foc!.
Între vrajeala stiintifica a unora si intuitia lui stramoseasca, ciobanul român a ales intuitia!... tot cu slanina, pita, ceapa si palinca traieste! Nu face exces si traieste mult si bine... cum ati vrea sa-si creasca altfel oile, sa lupte cu frigul, cu ploile, cu lupii? Si toate astea pâna pe la 60-70 de ani... cu un cojoc mitos de 40 de kilograme pe umeri si bâta în mâna?
Acum, trageti dvs concluziile.
APA.
„Ce face apa daca e baută inainte de a mânca si imediat după masă!”
Un articol foarte bun. Nu doar despre apa calda dupa mancare, dar si despre atacul de cord.
Chinezii si japonezii beau ceai fierbinte in timpul mesei, nu apă rece. Poate e timpul să adoptam și noi obiceiul lor la masa.
Pentru cei carora le place sa bea apa rece, acest articol li se adreseaza direct. Este plăcut sa bei un pahar cu apa rece după masa, dar apa rece solidifica hrana uleioasa pe care tocmai ai inghitit-o. Va incetini digestia.
Cand aceasta reactioneaza cu acidul, va fi absorbita de intestine mai repede decat mâncarea solidă.Trece in intestine si foarte rapid se transforma in grasime si duce la cancer.
Este cel mai bine sa se bea supa fierbinte sau apa calda dupa masă.

Simptome comune de atac de cord.
Un punct serios referitor la atacul de cord.
Ar trebui sa stiti ca nu fiecare simptom de atac de cord se manifestă prin „durerea bratului stang”.
Atentie la dureri intense in zona falcilor. S-ar putea sa nu aveti niciodata prima durere in piept in timpul atacului de cord. Nausea (ameteala) si transpiratia intensa sunt tot simptome comune. 60% din cei care au atac de cord in timpul somnului nu se trezesc. Durerea la fălci te poate trezi din somnul adanc. Sa fim atenti. Cu cat stim mai mult, cu atat avem mai multe sanse de supravietuire.

Un cardiolog spune ca fiecare care citeste acest mesaj si-l trimite la 10 oameni poate salva cel putin o viata. Citeste si trimite unui prieten. Ai putea salva o viata. Deci, fii un prieten adevarat si trimite-l tuturor prietenilor tai.

Secretul dezvăluit
Licoarea ce ne-ar scăpa de coşmarul chimioterapiei
Zilnic, în jurul nostru mor striviţi de necruţătoarea boală
canceroasă prieteni, rude sau colegi. Cu toţii îşi leagă speranţele de chimioterapie, metodă terapeutică folosită în lumea întreagă, crezând că această metodă îi va ajuta să scape de cumplitul flagel.

Este cutremurătoare suferinţa bolnavilor de cancer întâlniţi în secţiile de oncologie!
Am cunoscut atâţia bolnavi de cancer care înfruntă efectele secundare ale acestei terapii, adulată şi dispreţuită în egală măsură... Uneori, după multă suferinţă, rezultatele chimioterapiei au prelungit viaţa unor bolnavi.
Alteori, celula canceroasă hrăpăreaţă n-a mai dat nici o şansă bolnavilor. O alternativă...După ce ani de zile au spus pacienţilor că această terapie (chimioterapia) este singura cale pentru a încerca să se elimine cancerul, medicii de la Clinica John Hopkins din Statele Unite s-au hotărât să prezinte şi o cale alternativă de tratament a cancerului. Într-un studiu, aceşti temerari specialişti, au prezentat efectele negative ale chimioterapiei. Printre altele, cercetătorii menţionează că tratamentul prin chimioterapie care presupune "otrăvirea" celulelor canceroase cu rată mare de creştere sunt distruse şi alte celule cu creştere rapidă din măduva spinării, tractul gastro-intestinal etc., iar organe importante cum ar fi ficatul, inima, rinichii sau plămânii sunt iremediabil afectate.
Specialiştii renumitei clinici au demostrat că o metodă modernă în
lupta cu această cumplită boală poate fi aceea a înfometării celulei
canceroase. De aceea medicii au prezentat alimentele care trebuie evitate, tocmai pentru a împiedica celula canceroasă să se multiplice.
Dar există un miracol anticancer, păstrat în mare secret.
O sursă de mare încredere, Eugen Giurgiu, doctor în biochimie cu
competenţe în fitoterapie şi nutriţie, ne-a transmis o informaţie care ne-a tăiat respiraţia !
Două ingrediente la îndemâna oricărui bolnav de cancer reprezintă o alternativă sănătoasă la chimioterapie.
Timp de trei ani, în America, s-a experimentat un produs natural,
foarte simplu şi foarte eficient, pe un lot de 70.000 de subiecţi.

Rezultatele au fost remarcabile !
O limonadă a fost administrată bolnavilor de cancer: celor care au
făcut chimioterapie, dar şi unui număr semnificativ din lotul martor, care n-a început acest tratament. Rezultatele au fost uluitoare: starea de sănătate a bolnavilor din fiecare grupă s-a îmbunătăţit în mod remarcabil şi boala n-a mai recidivat. În cazul bolnavilor care se temeau că zilele lor sunt numărate, boala n-a avansat şi nu s-au observat metastaze. Tratamentul este benefic şi ca metodă de prevenţie.
Preparatul poate să ucidă celulele canceroase şi este de 10.000 de ori mai eficient decât chimioterapia.
Lămâia are numeroase proprietăţi terapeutice şi studiile au dovedit că modestul fruct este un remediu împotriva cancerului, remediu verificat în diferite forme de cancer.

După mai bine de 20 de probe de laborator, realizate începând din anii 1970, frotiurile au arătat că extractul de lămâie distruge celulele maligne în 12 tipuri de cancer, inclusiv cel de colon, de plămâni, de sân, de prostată şi de pancreas. În comparaţie cu produsul Adryamicin, un drog chimioterapeutic, folosit în mod uzual, extractul din lămâie cu bicarbonat acţionează de 10.000 de ori mai bine, încetinind creşterea celulelor canceroase, spun specialiştii.
Şi mai uimitor este faptul că limonada aceasta distruge doar celulele maligne, dar nu le afectează pe cele sănătoase.

În privinţa bicarbonatului de sodiu, acesta schimbă PH-ul corpului şi se afirmă că este de mare folos în toate formele de cancer.
Mod de preparare:
Extrasul de lămâie cu bicarbonat, alternativa naturală la
chimioterapie, se prepară astfel:
- într-un litru de apă, se fierbe timp de un minut, coaja unei
lămâi,apoi se lasă la macerat, de seara până dimineaţa.
- în dimineaţa zilei următoare, lichidul se filtrează.
În acest macerat se stoarce sucul lămâii, se adaugă miere (după
gust) şi o linguriţă de bicarbonat.
Bolnavii trebuie să consume zilnic un litru de limonadă preparată în
acest mod.
De asemenea, leacul miraculos se poate administra preventiv, fiind un tonic pentru întregul organism.
O persoană puternică ştie cum să îşi ordoneze viaţa.

Chiar şi cu
lacrimi în ochi, tot are puterea să spună zâmbind "e în ordine".
Nu vă costă nimic să încercați, fiti deschisi la minte si nu vă mai lăsați manipulati; simtiti ce este bun pentru dumneavoastra.

Acest mesaj nu spune sa renuntati la recomandarile medicale ;

Fiecare este liber și face tot ce i se potriveste cel mai bine.

Trimite acest mesaj cel putin unei persoane de care iti pasa!
Pentru că nouă ne pasă.

Vechi poem din dinastia Qin :

“Furia afecteazã ficatul,
Bucuria duce la îmbolnãvirea inimii,
Ingrijorarea slãbeşte splina,
Teama şi spaima aduc prejudicii grave rinichilor,
Tristeţea sau suferinţa sufleteascã îmbolnãvesc plãmânii.
Mânia (furia) determinã mişcarea energiei cãtre partea superioarã a corpului,
Bucuria încetineşte circulaţia energeticã,
Suferinţa sufleteascã şi tristeţea consumã energia,
Teama şi spaima o tulburã, iar
Ingrijorarea duce la stagnarea ei."

sursa... https://babylenutautilepentrusanatate.blogspot.ro/2015/09/as-o-taina-medicala.html?spref=fb

Este obligatoriu să mâncaţi de trei ori pe zi, să vă micşoraţi porţiile, iar seara să evitaţi alimente precum pâinea, cartofii, pastele. Mersul la terasă trebuie înlocuit cu abdomene sau înot, iar zahărul trebuie scos complet din dietă. Sună drastic, dar asta e reţeta !

Nu este nevoie de o cură de slăbire drastică pentru a scăpa de colăceii de pe burtă. Se impune doar mai multă disciplină alimentară, scrie Mihaela Bilic, în cartea de nutriţie pentru familie „Sănătatea are gust", apărută la editura Curtea Veche. Urmează totuşi şi o veste proastă: e nevoie să renunţaţi la bere. Mersul la terasă nu este un sport pe care să îl practicaţi, dacă vreţi să scăpaţi de burtă. În nici un caz nu este indicat să consumaţi bere zilnic. Dar să vedem ce altceva mai puteţi face pentru a veni de hac grăsimii de pe burtă.

Mulţi dintre noi înlocuiesc micul dejun cu cafeaua. Este o mare greşeală! Nu e greu să fierbeţi două ouă, să mâncaţi o banană ori să vă faceţi un sandviş, astfel încât să prelungiţi senzaţia de foame până spre ora prânzului, când, evident, trebuie să mâncaţi iar. De preferat, ar fi o mâncare gătită (ex. supă de roşii, friptură cu salată), iar masa de seară puteţi să o lăsaţi pe seama lactatelor sau, de ce nu, pentru că a venit sezonul, să consumaţi pepene. În orice caz, este bine să vă obişnuiţi cu trei mese pe zi, fără gustări sau ciuguleli între acestea. Dacă mâncaţi la interval de patru-cinci ore, metabolismul va putea să ardă mai multe calorii decât atunci când mâncaţi o singură masă, şi aceea seara.

Cum o dai , tot rău este - O zi în care aţi „sărit" o masă este o zi în care nu aţi slăbit, scrie cunoscutul nutriţionist în cartea sa. Potrivit acesteia, caloriile venite după „post" sunt asimilate mai repede şi transformate instantaneu în grăsime de depozit.

Mâncărurile gătite tradiţional, cu multă grăsime, prăjeli şi tocături sunt de evitat, mai ales vara. Iată o listă cu mâncăruri nu tocmai recomandate în anotimpul călduros: salată de boeuf, sarmale, şniţel, chiftele, sosuri cu smântână şi făină. Alegeţi variante dietetice, de exemplu grătar sau preparate la cuptor, carne slabă, sos tomat, asortate cu ierburi aromatice şi condimente. „Încercaţi să impuneţi întregii familii un alt mod de a prepara mâncarea, mai sănătos, şi veţi beneficia cu toţii de această schimbare", vă sfătuieşte nutriţionistul Mihaela Bilic.

viața devine tot mai grea - Produsele care au calorii multe concentrate într-un volum mic (mezeluri, caşcaval, brânză topită, margarină, ulei, dulciuri) trebuie înlocuite cu produse care au densitate calorică mică şi volum mare (carne slabă, peşte, lapte, iaurt, pâine, paste făinoase, fructe şi legume).

Mai rău de atît , nu se poate - Redimensionaţi porţiile şi numărul de feluri de mâncare consumate la o masă, vă sfătuieşte nutriţionistul Mihaela Bilic. Organismul nu mai consumă multe calorii în ziua de astăzi, când oamenii se deplasează peste tot cu maşina. Majoritatea oamenilor sunt sedentari, preferă liftul scărilor şi nici măcar autobuzele superaglomerate, fără aer condiţionat, nu îi motivează să meargă pe jos. Aşadar, nu mai e loc pentru trei feluri de mâncare la o masă. Trebuie să renunţaţi la succesiunea clasică; aperitiv/ciorbă/fel principal/desert. În cel mai bun caz, două feluri de mâncare sunt suficiente., iar ciorba ar trebui să fie unul dintre ele, pentru că umple stomacul, nu are multe calorii şi dă saţietate prelungită. „Tradiţia românească încurajează abundenţa alimentară şi porţiile generoase, aşa că reduceţi cu 30% cantitatea de alimente din farfuri şi abia atunci veţi obţine o porţie corectă", scrie Mihaela Bilic.

Fără zahăr , ”Viața e Pustiu” ! - Alimentele bogate în zahăr au calorii goale. Fără aport de nutrienţi. Datorită vitezei cu care se absoarbe în sânge, zahărul determină o secreţie crescută de insulină, homon care stochează suplimentar grăsimea la nivelul abomenului. „Mulţumiţi-vă cu un desert din fructe", scrie Mihaela Bilic. Cu fructele nu daţi greş, sunt mult mai sănătoase pentru organism în comparaţie cu dulciurile.

Chiar este culmea , și fără alcool ? - Toată lumea cunoaşte expresia „burtă de băutor de bere". Majoritatea consumatorilor de bere sunt graşi pentru că alcoolul are multe calorii (7 cal/ gram) şi, de obicei, se consumă în combinaţie cu sărăţele, alune şi alte alimente grase şi sărate, care fac şi mai plăcut consumul. Când beţi alcool nu se mai ard grăsimile situate în „depozite". Astfel, alcoolul favorizează transformarea caloriilor alimentare în ţesut adipos. Berea, în plus, are zahăr şi este agresivă pentru ficat şi pancreas, accelerând procesul de îngrăşare. „Un pahar de vin pe zi nu omoară pe nimeni, însă dacă vreţi să aveţi rezultate spectaculoase în procesul de topire a burţii, abţineţi-vă", este sfatul nutriţionistului.

Nici făinoase şi dulciuri după şase seara ? - După această oră, organismul îşi încetineşte metabolismul şi se pregăteşte de somn. El nu mai poate consuma glucidele şi acestea vor fi transformate în grăsime de depozit. Eliminaţi de la cină pâinea, pastele, orezul, cartofii (carbohidraţii). Apelaţi fără frică la proteine (carne slabă de orice fel, peşte) şi legume, chiar dacă este nevoie de o cantitate mai mare ca să vă săturaţi. Organismul consumă multă energie să le digere, deci veţi slăbi mâncând. În schimb, carbohidraţii pot fi prezenţi la micul dejun şi la prânz, pentru că dau saţietate timp de trei, patru ore, iar „lipidele ard în focul glucidelor".

Asta ne mai trebuia după foamete ? - Exerciţiile fizice trebuie să fie cât mai intense. Frecvenţa are şi ea un cuvânt de spus. Este mai bine să faceţi sport minimum 45 de minute, de două-trei ori pe săptămână, decât două-trei ore concentrate într-o singură şedinţă săptămânală.

Sursa : http://romanialibera.ro/stil-de-viata/alimentatie/7-reguli-dietetice-antiburta-270550

Pagina este in construcție

Lista mea de bloguri