Intoleranța la lactoză

Un material BBC explică ce este intoleranța la lactoză și ce înseamnă lactaza.
70% din populație este intolerantă la lactoză.
În viitor, laptele ar putea fi produs în laborator pentru a avea aceleași valori nutriționale precum laptele clasic de vacă, dar fără să conțină lactoză.

În ultima vreme, o băutură atât de simplă precum laptele devine un subiect de discuție la scară largă, susține un material BBC.

În timp ce unii spun că laptele este un aliment puternic, care asigură nutrienții necesari pentru creștere și pentru un sistem osos sănătos, alții afirmă că poate cauza cancer și boli de inimă.

Materialul BBC spune că laptele are un rol foarte important în viața mamiferelor, chiar de la naștere.

Oamenii au început să bea lapte pentru nutrienții săi: este bogat în grăsimi, proteine și zahăr, dar și în micronutrienți precum calciu și vitamina D.

Totuși, oamenii au început să observe că au unele probleme atunci când vine vorba despre consumul de lapte: intoleranța la lactoză.

Oamenii sunt singurele mamifere care au continuat să consume lapte după ce au încetat să primească lapte matern, însă există un argument biologic care demonstrează de ce a bea lapte în continuare este bizar.
Ce este lactaza și lactoza: 70% din populație este intolerantă la lactoză

Atunci când suntem copii, organismul nostru produce niște enzime care poartă numele de lactază. Acestea ne ajută să digerăm alimentele care conțin lactoză, un zahar care este prezent în mod natural în laptele matern.

Aproximativ 70% dintre oameni pierd această enzimă, lactaza, pe măsură ce înaintează în vârstă și odată cu ea, organismul pierde și capacitatea de a digera lactoza.
Cine sunt cei 30% al căror organism continuă să producă lactază

Majoritatea sunt originari din nordul Europei, acolo unde există cultura fermelor de vite de sute de ani. Aceștia nu au intoleranță la lactoză datorită unei mutații genetice.
Cum se manifestă intoleranța la lactoză


95% din populația asiatică este intolerantă la lactoză. Intoleranța la lactoză se manifestă prin crampe stomacale, diaree și greață. În plus, persoanele intolerante la lactoză afirmă că se simt balonate după ce consumă produse care conțin lactoză.
Mit sau realitate despre consumul de lapte: Boli cardiovasculare și cancer

Consumul de lapte poate crește riscul bolilor cardiovasculare din cauza grăsimilor saturate din lapte, doar dacă consumi aproximativ un litru de lapte în fiecare zi.

Un studiu recent arată că nu ar trebui să ne facem griji atunci când bem lapte pentru că nu conduce către cancer.

Totuși, această legătură dintre consumul de lapte și cancer ar fi venit de la estrogen, hormonul pe care îl produce o vacă atunci când este mulsă în perioada gestației.

Estrogenul este transferat în laptele pe care îl consumăm, însă cercetătorii afirmă că nivelul acestuia este prea mic pentru a afecta sănătatea oamenilor.
Producția de lapte poate afecta mediul și planeta

Producția de lapte poate afecta planeta: un pahar pe lapte pe zi înseamnă 229 de kilograme de emisii de gaz cu efect de seră pe an, pentru fiecare persoană care consumă lapte.

Ceea ce se traduce prin a conduce o mașină diesel pentru o distanță de 941 de kilometri.

Pentru consumul de lapte se folosesc 45.733 de litri de apă, ceea ce înseamnă 703 sesiuni de duș care durează 8 minute.
Beneficiile consumului de lapte


Aproximativ 250 de mililitri de lapte pe zi înseamnă 350 de grame de calciu pentru o dezvoltare sănătoasă a sistemului osos al copiilor cu vârste între un an și trei ani.

Cercetătorii încă nu au reușit să stabilească dacă adulții chiar beneficiază de nutrienții laptelui odată cu înaintarea în vârstă.
Cum putem obține nutrienții de care avem nevoie dacă nu bem lapte

Laptele vegetal este una dintre opțiuni. Pentru producția acestuia se folosește o cantitate mult mai mică de energie și apă. Așadar, impactul asupra mediului este mult mai mic decât cel pe care îl are laptele clasic.

Totuși, laptele fără lactoză nu se compară cu laptele clasic atunci când vine vorba despre valori nutriționale. Singurul lapte care se poate compara cu laptele de vacă este laptele de soia.

Celelalte tipuri de lapte vegetal au nevoie de nutrienți adăugați artificiali pentru a ajunge la aceleași cantități de calciu și vitamine regăsite în laptele de vacă.
Care este viitorul laptelui

În acest moment, există mai multe start-up-uri care testează producția în laborator a proteinelor din laptele de vacă.

Practic, în viitor, laptele pe care îl consumăm ar putea fi produs în laborator.

Vezi Sursa AICI

Sursa Foto HEPTA 1

Enzimele - Esenta Vieții !

Ce sînt enzimele si în ce constà functia lor ?

Enzimele joaca un rol esential in digestie, iar lipsa unei cantitati suficiente de enzime duce la ingreunarea digestiei. O digestie necorespunzatoare este responsabila de aparitia nesuferitelor cosuri, chiar si dupa ce am trecut de varstele critice (12-18 ani), precum si de aspectul tern al pielii. 

Consuma zilnic enzime, pe care le gasesti in fructele si legumele proaspete.
Mizeaza pe salatele de cruditati, precum morcovi, telina si ardei gras!

Elementul cu adevarat remarcabil pe care il contin alimentele vii, in special cele neprelucrate, sunt enzimele. Enzimele reprezinta cheia pentru o absorbtie buna a hranei, fiind eliberate odata ce incepem sa mestecam. In egala masura, toate procesele noastre fizice depind de enzime. Acestea sunt principalii catalizatori ai tuturor reactiilor chimice din organismul nostru, fara de care am inceta sa functionam sau sa existam. Enzimele determina digestia, detoxifierea, imunitatea si toate celelalte procese metabolice si regeneratoare. Calitatea enzimelor noastre este reflectata in propriul nivel energetic si in vitalitatea noastra.

Vezi și

1. Schema de tratament pentru cazurile ușoare de Covid-19

2. Romania traiește , încă ,  din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă

3. Scara de valori a societății romanești 

4. Planurile in derulare sunt o munca in progres,  veche de sute de ani  

5. Destinatii uimitoare pe glob

6. Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile

7. Duda a pus mâna pe Casa Regală

8. Nu poti multiplica bogatia divizand-o !  

9. Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg

10. A fi patriot nu e un merit, e o datorie.! 

11. În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.

12. Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

13. Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

14. Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

15. Fii propriul tău nutriționist

16. Maya ramane o civilizatie misterioasa

17. Slăbești daca esti motivat

18. Serbet de ciocolata

19. Set medical Covid necesar acasă

20. Medicament retras - folosit în diabet

21. Brexit-ul - Spaima Europei

22. Virusul Misterios

23. Inamicul numărul unu al acumulatorilor 

24. Sistemele solare - apă caldă

25. Economisirea energiei electrice

26.  Hoțul de cărți

27. Aparitia starii de insolventa

28. TRUMP ESTE PRESEDINTE

29. Microbii din organismul uman

30. Despre islamizarea Europei. O publicăm integral.  Și fără comentarii. 

31. „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”

32. Masca ce omoară virusul     O veste de Covid  

33. Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil

34. Europa privită din viitor

Enzimele, intalnite in toate organismele vii, sunt molecule de proteine care digera hrana, descompunand-o in fragmente suficient de mici incat sa treaca in sange prin porii minusculi ai intestinelor. Ele reprezinta „clasa muncitoare“ a organismului. Pe langa actiunea de digerare a hranei, enzimele distrug toxinele, descompun grasimile si celuloza, si metabolizeaza amidonul si proteinele. Oamenii de stiinta au identificat peste 2500 de enzime diferite in corpul uman.

Enzimele sunt implicate in orice functie biochimica si fiziologica. Fiecare actiune a noastra in calitate de fiinte vii necesita enzime. Toate procesele vietii sunt formate dintr-o retea complexa de reactii chimice cunoscute sub denumirea de metabolism. Enzimele sunt chiar catalizatorii care fac posibil metabolismul. Deci catalizatorul, enzimele in cazul oamenilor, reprezinta materialul biochimic ce determina reactiile chimice necesare pentru ca viata sa fie posibila. Asadar, fara enzime, am inceta sa existam.

Iar in cazul in care avem o activitate scazuta a enzimelor, putem sa ne confruntam cu niste afectiuni destul de severe.

Dr. Anthony Cichoke, in cartea sa "Enzimele si terapia cu enzime", nu conteneste sa arate importanta enzimelor pentru specia umana. El afirma ca organismele noastre depind de enzime pentru a gandi, respira, merge, vorbi, digera mancarea si a functiona la capacitate optima. Pentru ca organismul sa functioneze in cea mai buna stare, sa invinga bolile si sa refaca celulele afectate, este necesar ca enzimele sa fie vii si in cantitate mare. Enzimele ne refac organismul, il apara si il sustin.|

Este vorba de fermenti speciali; ele (enzimele) contin scînteia vietii si conditioneazà viata vegetativà în toate celulelele plantelor si animalelor .

Existà nenumàrate feluri de enzime; prin ele se caracterizeazà nu numai fiecare specie de plante sau animale dar dau fiecàrei fiinte felul propriul de a fi, individualitatea sa, construiesc organele acesteia si le mentin functia .

Nu existà vreo diviziune celularà, vreo crestere si reproducere fàrà enzime. Ele sînt în acelasi timp administratorii si executorii pe care Creatorul le-a pus în fiecare fiintà vie. Ele ghideazà procesele chimice în fiecare organ al omului, animalului si plantei si anume asa ca si cum ar gîndi .

Pentru a întelege mai bine prezentarea urmàtoare a aparitiei cancerului este necesar pentru cititor sà cunoascà bine importanta extraordinarà si interesanta functie a enzimelor. Ceea ce realizeazà ele în interiorul organismului, este cea mai mare minune .

In organismul uman existà douà feluri de enzime. In prima intrà numitele endogene pe care le mai numim si fermenti; ei sînt produsi ai glandelor digestive si regleazà digestia .

Celelalte enzime propriu-zise, care reprezintà interes pentru observatiile noastre sînt exogenele; ele sînt acelea care regleazà toate celelalte probleme numite mai sus, din corpul nostru si mai ales metabolismul celular .

De aici recunoastem imensa importantà a enzimelor pentru sànàtate. Sînt infinit mai importante decît vitaminele care exercità mai degrabà functia de substante ajutàtoare ale enzimelor; spre deosebire de fermentii digestivi, corpul nu poate creea singur aceste enzime .

Asa cum spune silaba EX, trebuiesc introduse din EXTERIOR, si anume prin alimente asa ca si vitaminele .

Toatà forta si frumusetea pe care enzimele le-au desfàsurat poate înainte, într-o plantà tînàrà, în zarzavaturi sau într-un fruct într-o livadà, o livreazà acum dupà ce am mîncat alimentele componente ale regimului alimentar de cruditàti, în noul lor cerc de actiune si anume în corpul nostru spre o dezvoltare sànàtoasà .

Aceastà destinatie înteleaptà a enzimelor alimentare trece drept o lege a naturii. Pàtrunderea enzimelor în celulele noastre si legàtura cu ele poate fi comparatà cu o càsnicie (exogenele). Ele sînt dupà aceea inima din casà si au grijà de dezvoltarea si înmultirea celulelor .

Acesti purtàtori, apàràtori vii, s-ar putea spune acesti spiridusi înzestrati cu gîndire, respirà ca masinistii si controleazà toate functiunile în corp .

In glande de exemplu ghideazà cu îndemînare producerea hormonilor, în ficat actioneazà ca niste chimisti inteligenti, în rinichi si în glandele epidermale se îngrijesc ca sîngele sà fie bine curàtat .

Cu cît hrana contine mai multe enzime proaspete (hrana crudà) cu atît mai mult viata nouà curge în corpul nostru si cu atît mai mult se pot forma noi celule. Acest lucru înseamnà energie, functionarea corectà a glandelor si de aici si o bunà reglare a greutàtii corpului, curàtirea sîngelui si tesutului celular de toate "deseurile", de pietrele de la rinichi, de efectele arterosclerozei, bolilor de inimà, cancerului si a unui mare numàr de alte  rele. 
Aceea esentà din hranà ce are o capacitate de a curàta si vindeca este cu

atît mai mult în stare sà previnà toate aceste boli si sà fereascà mai ales pe bàtrîni împotriva bolilor de bàtrînete .

Cu cît omul este mai tînàr cu atît mai bogat este corpul lui în enzime. La bàtrînete în schimb scade numàrul lor si din acest motiv si forta vitalà,viata, scade. Acest lucru conditioneazà faptul cà oamenii mai bàtrîni necesità o hranà foarte bogatà în enzime. In acest mod sînt scutiti de obosealà si de bolile bàtrînetii .

Drept hranà bogatà în enzime trec germenii de grîu, laptele crud, gàlbenusul de ou, zarzavatul tînàr, coltul semintelor si mai ales sucurile de zarzavaturi, laptele de mamà din primele zile contin de de cinci ori mai multe enzime decît cel de mai tîrziu. 
Ce aranjament întelept, càci nou-nàscutul necesità un plus de fortà . 
Hrana vie (cruditatile) este si cel mai bun cosmetic. Inoirea celulelor este

acceleratà astfel încît pielea ràmîne elasticà si împiedicà formarea ridurilor.

Ea (h.v.) vindecà glandele si deci atît corpolenta cît si subponderabilitatea .

Cele mai fine vase epidermale sînt bine curàtate si deci bine irigate cu sînge. de aici aspectul proaspàt, tineresc. In acelasi mod hrana crudà reglementeazà tensiunea arterialà, anghina pectoralà si împiedicà infarctul .

Cel ce se hràneste cu cruditàti tràieste o întinerire treptatà chiar si în viata sexualà .

In exemplele noastre am prezentat functia enzimelor ca pe o adevàratà minune, ca pe un secret în fata càruia omul trebuie sà-si recunoascà neputinta. 
Am constatat cà alimentarea celulelor cu enzime este o lege a naturii. Il làsàm pe cititor sà aprecieze singur dacà distrugerea acestor enzime prin fierbere, pasteurizare sau alte procese asa cum apa în industria alimentarà nu cumva reprezintà un act de rebeliune împotriva naturii si a creatorului ei .

Taina principalà este cà din cauza lipsei de enzime se produce devalorizarea

sàrurilor hrànitoare cum este calciul, fosforul, sulful, fierul si multor altora, mod prin care apar boli perfide .

Chimistii afirmà cà prin fierbere nu se distrug sàruri .

Ei au dreptate dar ceea ce lipseste dupà fierbere sînt enzimele care sînt legate de sàruri în mod organic .

Fàrà enzimele corepunzàtoare, sàrurile nu pot fi transformate corect în celule si sînt în cea mai mare parte fàrà valoare, devenind balast. Sàrurile organice se transformà în sàruri minerale, anorganice .

Urmàtorul fapt confirmà acest adevàr: în colectia zoologicà din Schaffhausen, se poate constata la craniile de pisicà si cîini, dantura stricatà în timp ce la craniile animalelor ca vulpea, bursucul si jderul acest lucru nu apare, pentru cà aceste animale nu mànîncà nimic fiert .

Hrana crudà previne deci cariile dentare si o serie întreagà de boli ca artroze, sciaticà, boli ale articulatilor soldului si coloanei .

Oasele cedeazà pentru cà sînt subnutrite si de aici sciatica. Cele mai multe fracturi sînt tot o urmare a acestor lipsuri .

Aici ajutà doar laptele crud bogat în calciu si hrana crudà .

Expresia "daune ale tinutei" e gresit utilizatà, în loc de daune ale alimentatiei în fapt. Asa cum relata un ziar dintr-un oras elvetian, o optime din copii prezentau devieri ale coloanei .

Fundamentul instabil se pune deja la vîrsta sugarilor .

Aceste daune ale alimentatiei reprezintà doar o micà parte a bolilor cauzate de aceasta. Pentru o adevàratà vindecare nu ajutà medicamentele sau bàile dacà nu se recunoaste cauza si nu se înlàturà .

Paralel cu lipsa de sàruri nutritive are loc intoxicarea sîngelui si a organelor, ceea ce conditioneazà o altà serie de boli .

Hrana fiartà produce mai multe toxine si acizi care trec în sînge care apoi în mod normal ar trebui sà fie eliminate. Dar pentru cà organele de eliminare nu fac fatà unei asemenea sarcini, multe dintre ele se depun în corp si produc boli .

Unii acizi care se acumuleazà în muschi si articulatii se cristalizeazà si cauzeazà astfel reumatismul si artritele .

Aceste substante nefolositoare se depun în altà parte si formeazà calcifierea venelor, tensiunea arterialà, bolile de inimà, pietrele la rinichi, bolile de piele si multe alte suferinte .

Cauza propriu-zisà nu este aici curentul si nici tonusul muscular care apasà

si oboseste, ci lipsa de enzime din cauza alimentatiei gresite .

Sunà aproape incredibil dacà se constatà în continuare cà bolile infectioase îsi au toate cauza în aceiasi intoxicare datorità hranei gresite. 
Boala este datà de germenii bolilor sau de un virus; dar vinovate sînt toxinele fàrà de care nici un virus nu s-ar putea instala .

Un corp curàtat prin hranà crudà nu se poate îmbolnàvi, deci trecerea spre acest gen de alimentare renteazà de o mie de ori pentru .

Ne eliberàm de frica de boli si de virusi si deci de exageratele asiguràri. 
Gripa este un ajutor de nevoie la care apeleazà natura pentru a curàta din cînd în cînd corpul, pentru cà sileste sà se tinà regim (taie pofta de mîncare). De aceea nu are sens sà scazi febra pe cale artificialà . 

Dacà vrei ca copilul tàu sà fie ocolit de bolile de copii si sà nu necesite injectii periculoase si dàunàtoare atunci acordà interes hranei vii. Copiilor le place foarte mult hrana crudà .

Dragostea pàrintilor sà se manifeste prin aceea cà dau un exemplu copiilor trecînd si la alimentatia cu cruditàti .

Papagalul vecinului nu are voie sà mànînce arahide pràjite (decît numai crude) pentru cà altfel se îmbolnàveste, asa ni se spune .

De ce atunci au voie copii nostri pe care îi iubim mult mai mult ?

Animalelor din gràdina zoologicà nu li se dà nimic fiert sau denaturat, pentru cà în timp se îmbolnàvesc .

Multi sînt în stare de intoxicatie, încît apar boli ce pun în pericol viata. Un infarct pune capàt vietii în cei mai buni (frumosi) ani .

Adeseori sînt loviti oameni care niciodatà n-au fost bolnavi .

Cu aparenta lor sànàtate era si mai grav càci toxinele s-au putut acumula în acei ani îndelungati, ceea ce în final a dus la catastrofà .

Bineînteles cà în functie de boalà contribuie alàturi de toxine si lipsa continuà de sàruri nutritive din cauza fierberii hranei .

De cele mai multe ori toate medicamentele, iradierile, injectiile, tratamentul dat de specialisti, chiar si grefele ajutà prea putin pentru cà nu existà dorinta de a recunoaste adevàrata cauzà a bolii .

Bineînteles, o inimà sànàtoasà grefatà într-un corp bolnav, intoxicat, va esua imediat .

In cazul unei boli, tot corpul este bolnav .

Vedem cît de sucit pare sà tratàm numai simptomele care pot fi comparate cu niste supape. Cînd o supapà este închisà apar altele pentru cà ràul trebuie sà iasà la suprafatà .

Se poate obiecta de ce oamenii carefierbhrana pot trài, în definitiv ?

Acest lucru este legat de capacitatea de adaptare a organelor dupà cum vomvedea. Biologii au descoperit cà pentru metabolismul unei anumite hrane corespund numai acele enzime care sînt legate organic de acestea. Dar dacà lipsesc enzimele, corpul stie sà se ajute apelînd la fermentii digestivi, mai ales la pancreas .

Din pàcate acestea au capacitatea de a înlocui în foarte micà màsurà procesulnatural .

Cîte unul care are aptitudini, care mànîncà putin si cu màsurà, poate îmbàtrîni si cu acest gen de hranà .

Afectiuni si leacuri

 
Remedii Naturiste

Orice boala in plan fizic, are in spate o cauza spirituala, pentru a o rezova este
ideal sa constientizam unde am gresit si sa nu mai repetam, deoarece chiar daca rezolvam efectele boli in plan fizic daca nu constientizam si cauza spirituala
boala va reveni.Exista mai multe metode de rezolvare a efectelor in plan fizic si anume prin medicina alopata, medicina naturista, bioenergoterapie, rugaciune, etc.
Aici este spatiu alocat medicini traditionale naturiste, unde v-om vedea ce plante sunt bune pentru anumite bolii.

ABCESUL. Uz extern: Bai sau comprese locale cu infuzie calda de musetel sau nalba; cataplasme calde cu: usturoi zdrobit, ceapa coapta, foi de varza fierte in apa, frunze de soc zdrobite si fierte in apa si otet cu putina sare, frunze de lutun muiate in alcool, macris amestecat cu faina si untura de porc, miez de paine amestecat cu suc de praz sau lapte,

ACNEEA. Uz intern: Infuzie de coada soricelului (20 g fiori sau frunze la 11 apa, infuzat 10 minute), o cana pe zi; infuzie de macris (20 g frunze sau 40 g radacina la 1 litru de apa, infuzat 10 minute) cate o cana dimineata si seara; ceai de urzici (oparite), un litru pe zi.
Uz extern: Badijonaj cu decoct de amica (30 g fiori la o 11 apa se fierbe 4-5 minute), de mai multe ori pe zi; comprese cu: infuzie de fiori de trei-frati-patati (100 g la 11 apa); infuzie de brusture (25 g la 11 apa); infuzie de conuri de hamei (o lingura la 100 ml apa); decoct de salata (100 g la 1 1 apa); otet de hrean; bai de aburi la fata cu apa simpla sau decoct de musetel, fan, paie de ovaz, apoi tamponan cu apa rece.

AEROFAGIA. Uz intern: Infuzie de: izma, tarhon sau maghiran (25 g la 11 apa, infuzat 10 minute), o cana dupa mesele principale; flori de coada-soricelului (2 linguri ]a 0,51 apa infuzat 10 minute), se bea intreaga cantitate intr-o singura zi; flori de musetel (2 lingurite la 200 ml apa, infuzat 10 minute), 1-2 cani pe zi. Preparalcle vor fi folosite numai calde.

ALCOOLISMUL Uz intern: Infuzie de seminte de patrunjel (2 g la 200 ml apa), o cana la mesele principale; decoct de: patrunjel (50 g frunze si putina coaja de lamaie sau portocala, la 1 1 apa, se fierbe pana la injumatatire si se pastreaza la rece), o lingurita in fiecare dimineata pe nemancate; praz (6 fire taiate marunt, apoi fierte intr-un litru de apa timp de o ora), 3 cani pe zi; ardei si coaja de revent (10 g din fiecare lai Iapa fierte 15 minute, apoi lasate 12 orc intr-un vas acoperit), 2 cani pe zi; macerat de ceapa (500 g ceapa cruda, zdrobita si pusa la macerat intr-un litru de apa pentru 24 ore), 3 pahare mici pe zi.

ALERGIA. Uz intern: Infuzie de: trei-frati-patati (o lingurita ta uscata la 200 ml apa), 2-3 cani pe zi (cu rezultate bune in urticarie); flori de coada soricelului (o lingura la 200 ml apa), 2 cani pe zi; trei-frati-patati (50 g) + flori de coada-soricelului (10 g) + flori de levantica (5 g) + talpa gastei (20 g) + radacina de brusture (15 g), din acest amestec o lingura, peste care va fi turnata o cana de apa fiarta; se consuma 2-3 cani pe zi timp de o luna.

ALOPECIA. Uz extern: Cresterea parului: frectii zilnice ale pielii capului cu: decoct de coada soricelului (50 g la 11 apa, fiert 10 minute); decoct de radacina de lipan (30 g) + urzici (30 g) + laptuci (30 g), fierte intr-un litru de apa timp de 15 minute.Intarirea parului: dupa spalare, parul va fi clatit cu: infuzie de lipan (50 g la 1 1 apa, infuzat 10 minute); decoct de urzici (50 g la 1 1 apa, fiert 10 minute).Impiedicarea caderii parului: frictionarea capului, de doua ori pe zi, cu urmatorul preparat: frunze proaspete de merisor, marantite (60 g) + rozmarin (60 g), puse la macerat timp de 15 zile intr-un litru de alcool de 60°, cu agitarea vasului in fiecare zi (se va folosi numai preparatul filtrat); frictionarea capului cu infuzie de busuioc (150 g frunze proaspete la 11 apa, infuzat 20 minute).Impotriva mutrefii: frictionarea capului cu: infuzie de frunze de castan (60 g la 1 1 apa); decoct de coaja de stejar si de plop pisata (30 g din fiecare la 1 1 apa, fiert 20 minute fara acoperirea vasului); suc de urzici (50 g) + 2 linguri de ulei de ricin; dupa spalare si clatire, capul va fi frictionat cu: decoct de sapunarita (30 g la 11 apa, fiert 10 minute, racire si apoi filtrare); decoct de cimbru + coaja de mesteacan + urzici + lipan (cate o lingura din fiecare la 1 I apa, fiert 10 minute).

AMETEALA. Uz intern: Infuzie de: menta (30 g la 11 apa, infuzat 10 minute); lamaita (30 g la 1 1 apa, infuzat 10 minute), 2-3 cani pe zi. Preparatele se consuma calde.

ANEMIE. Uz intern: Infuzie de: frunze de nuc (20 g la I I apa, infuzat 15 minute), cate o cana inainte de mesele principale; coada-soricc-lului (30 g din varful florilor la 11 apa), 3 cani pe zi; cimbrisor (o ramura la 200 ml apa, infuzat 10 minute), cate o cana dupa fiecare masa, niciodata inainte. Acest preparat nu se recomanda copiilor. Pentru adulti: vin de flori de salcam (20 g infuzate intr-un litru de vin rosu foarte fierbinte); vin de melisa + roinita (20 g frunze si flori la 1 1 vin alb, fiert usturoi (25 g fiert in 200 ml apa 15 minute), se bea intreaga cantitate intr-o singura zi; ceai antiastmatic (farmacie); vin de sunatoare (30 g flori si frunze se macereaza 10 zile intr-un litru vin alb), 3 linguri pe zi.

ATROFIE MUSCULARA. Uz intern, 4 cesti pe zi de ceai de creti-soara (daca se poate, din ta proaspata).
Uz extern: Frectii de 3 ori pe zi cu preparatul: traista-ciobanului proaspata, spalata si maruntita, introdusa intr-o sticla peste care se adauga alcool de 40°, macerat 10 zile la soare sau caldura si strecurat.

BALONARE]. Uz intern: Infuzie de: anason (30 g seminte sau fructe la 1 litru de apa), o cana dupa mese; flori de musetel (1-2 lingurite la 200 ml apa), 1-2 cani pe zi; busuioc (o lingura la 200 ml apa), 2 cani pe zi; menta ( o lingura la 200 ml apa), 2-3 cai pe zi dupa mese; maghiran (o lingura la 1 litru apa), 2-3 cani pe zi.

BATATURI. Aplicatii locale repetate cu unul din urmatoarele preparate: suc de ceapa, suc de aric, suc de rostopasca, suc de usturoi, macerat de praz in otet, iedera in otet, frunze de salcie in otet. Preparatele se vor aplica strict pe batatura, numai noaptea, avand grija ca pielea din jur sa nu fie atinsa; pentru siguranta, pielea din jur va fi protejata cu vaselina.
Bataturile localizate intre degete sau cele ale bolnavilor de arterita vor fi tratate numai de medic.

BRONSITA ACUTA. Uz intern. Calmarea tusei. Infuzie de: nalba (o lingura de frunze, flori si radacina la 200 ml apa), 1-2 cani pe zi; flori si frunze de podbal (2-3 linguri la 200 ml apa), o lingura la 2-3 ore; flori de tei (1-2 lingurite la 200 m! apa), 2-3 cani pe zi; o cana de lapte fierbinte in care se va pune patrunjel frunze, de regula dimineata si seara.
Pentru fluidificarea si eliminarea sputei: Infuzie de: patlagina (o lingura de frunze la 200 ml apa), 2-3 cani pe zi; hrean (20 g radacina la 3 litru de apa), o cana seara inainte de culcare; decoct de mere (3 mere cu coaja, taiate felii subtiri, fierte 20 de minute intr-un litru de apa), o cana inainte de culcare; morcovi si telina (cate 30 g din fiecare + o frunza de varza, toafe fierte intr-un litru de apa 15 minute) se va consuma intr-o zi, fractionat, indulcit cu miere; sirop de muguri de pin (50 g muguri, macerati mai intai timp de o ora in 50 ml rachiu, apoi se amesteca cu un litru de apa fiarta, se lasa la racit 6 ore si se indulceste cu miere, dupa care se fierbe pana la injumatatirea cantitatii), 4 linguri pe zi.
Uz extern: Cataplasmc calde cu: faina de mustar (200 g faina + apa calda se freaca pana la formarea unei paste care va fi pusa inlre doua bucati de panza. Se va tine pana la aparitia senzatiei de arsura locala; seminte sau faina de in, preparata ca mai sus.

BRONSITA CRONICA. Uz intern: Infuzie de: lumanarica (20-30 g la 1 litru de apa) se bea intr-o zi; podbal (50 g flori la 1 litru de apa), 2-3 cani pe zi; plamanarica (o lingura de frunze la 200 ml de apa), 2-3 cani pe zi; chimion (1,1/2 lingurite de fructe la 200 ml apa), 2 cani/zi.

CATARACTA. Tinand ochii inchisi, se ung pleoapele cu aratatorul in spre coada ochiului cu suc de rostopasca (o frunza sau tulpina de ros-topasca se spala si se zdrobeste cu degetul mare pana se obtine sucul).

CELULITA. Uz intern: Infuzie de papadie (30 g la un litru de apa),
2 cani pe zi; anghinare (20 g frunze uscate la un litru apa, infuzat 5 minute), 3 cani pe zi intre mese; radacina de marar (20 g la 200 ml apa),
3 cani pe zi timp de 45 de zile; decoct de frunze de vita (50 g frunze uscate la 1 litru de apa), 3 cani pe zi intre mese.
Uz extern: Comprese locale (foarte fierbinti) cu: decoct de iedera, de cateva ori pe zi (100 g de frunze proaspete la 1 litru de apa); decoct de frunze de vita de vie (fierbinte); cataplasme locale cu: frunze de iedera taiate marunt si macerate in alcool timp de 8-l0 zile (20 g frunze la 100 ml acool); frunze de iedera fierbinti (200 g la 1 litru de apa, se fierbe 2 ore); se acopera cu o flanela sau panza impermeabila (pentru pastrarea caldurii locale cal mai mult posibil); bai calde, partiale sau generale cu: decoct de frunze de iedera proaspete (500 g la 3 litri de apa, fierte 2 ore); esenta de pin (15 picaturi la o cada de 100 litri apa); masaj energic in regiunea respectiva, uscat sau cu frunze de iedera.

CISTITA. Uz intern: Infuzie de: cozi de ciresti (8 g la 1 litru de apa, infuzat 10 minute), 1/2 litru pe zi; matase de porumb (30 g la un litru de apa), 5 cani pe zi; sunatoare (30 g la un litru de apa), o cana inainte de masa; marar (100 g la 1 litru de apa), 3 cani pe zi intre mese; coa-da-soricelului (2 linguri de flori la 1/2 litra de apa), se bea intreaga cantitate intr-o zi; decoct de sfecla (un pumn de bucati foarte mici, fierte intr-un litra de apa timp de 15 minute), 3 cani pe zi; patrunjel (100 g radacina proaspata la 1 litru de apa, fiert 10 minute), 3 cani pe zi, intre mese: pastai de fasole ( o lingura la o cana de apa), 3 cani pe zi.
Uz extern: Cataplasme cu praz fiert (cat mai calde) in partea inferioara a abdomenului.

COLICA BILIARA. Ceai de menta, sunatoare, levantica, coada-so-ricelului (calde); sucuri de fructe sau supe de legume cu efecte terapeutice. A se vedea si litiaza biliara.

COLICA RENALA. Ceai de cozi de citeste, matase de porumb, diuretic; comprese in regiunea lombara cu apa calda sau perna electrica. A se vedea si Litiaza renala.

COLITA. Uz intern: Infuzie de flori de musetel (1-2 lingurite la o cana de apa), o cana dupa mese; flori de coada-soricelului (2 linguri la 1/2 litru de apa), se bea intreaga cantitate intr-o zi; sunatoare (o lingura la o cana de apa), 2-3 cani pe zi; ceai de colici (farmacie).

CONJUNCTIVLTA. Comprese reci cu decoct de musetel (15 g flori la 1 litru de apa, se fierbe 10 minute, se filtreaza), se foloseste caldut; spalari locale cu decoct de musetel (preparat ca mai sus).

CONSTIPATIE. Uz intern: Decoct de: coaja de crusin, veche de cel putin un an (30 g la 150 ml apa, se fierbe lent timp de 30 de minute, apoi se lasa 6 ore), o cana dimineata si una seara, caldute; nalba mare (3 g la o cana de apa, se fierbe 15 minute), se bea caldut, cate o cana dimineata si seara (pentru un tratament de lunga durata se va incepe cu 1/4 de cana, apoi 1/3 cana, 1/2 cana si in continuare cate o cana); infuzie de radacina de cicoare (o lingurita la o cana de apa, infuzat 10 minute), 3 cani pe zi; o ceasca de ceai de cicoare pe stomacul gol.
Pentru constipatii rebele: Decoct de: secara (30 g la 1 litru de apa, fiert 10 minute), 2 cani pe zi; orz (30-50 g la 1 litru de apa, fiert pana la craparea boabelor), se consuma la discretie; infuzie de: cimbrisor (10 g la 1 litra de apa), 3 cani pe zi; flori de soc ( o lingurita la o cana de apa), se bea intreaga cantitate seara; 3 linguri de seminte de in, luate la fiecare masa, cu putin lichid.

CONTUZII. Cataplasme cu patrunjel amestecat cu untdelemn si putina sare; frunze de telina; frunze de varza spalate si apoi presate cu o sticla; frunze de piersic fierte in vin; cataplasme cu decoct de tataneasa (4-5 linguri la o cana de apa) sau cu infuzie de coada-soricelului (60 g la o cana de apa).

CONLESCENTA. Uz intern: Infuzie de: pelin (5-l5 g la 1 litru de apa), 2 cani pe zi inainte de mesele principale; cimbrisor (20 g la 1 litru de apa) 2 cani pe zi; vin de pelin (20 g flori macerate intr-un litru de vin rosu timp de 4 zile), se consuma strecurat, cate un pahar inaintea meselor principale; vin de rozmarin (50 g tije si flori macerate intr-un litru de vin rosu, timp de 3 zile, apoi strecurat), un pahar inaintea meselor principale.
Uz extern: Bai de lcvantica, menta, rozmarin, salvie si cimbrisor (cate un pumn din fiecare la 5 litri de apa, temperatura apei de 35° C si durata baii de 10-l5 minute; se recomanda una-doua bai pe zi; bai de maghiran si coaja de stejar (cate un pumn din fiecare la 3 litri de apa, pentru fortificare); bai de coada-soricelului (peniru ameliorarea circulatiei sangelui); bai cu frunze de vita-de-vic, la picioare (ameliorarea circulatiei).

DEGERATURA GR. J. Spalarea regiunii degerate cu: decoct de telina (3 pumni de radacina si frunze taiate marunt la 3 litri de apa, se fierb 3 ore); decocl de morcovi (100 g la 1 lifru do apa, se fierb 30 de minute); decoct de coaja de artar (50 g pulbere la un litru de apa, se fierbe 10 minute); comprese cu: decoct de samburi de gutui (20 g la o cana de apa); decoct de muguri de brad (50 g la 1 litru de apa); comprese locale cu suc de ceapa sau varza; calaplasma cu varza cruda.
Degeraturile de gr. II si III vor fi tratate numai ta spital.

DIAREE. Uz intern: Decoct de: coaja de stejar (2 linguri la o cana de apa), 2 cani pe zi neindulcit; frucle de afin (o lingurita la o cana de apa), 2 cani pe zi; coaja de ceapa (un pumn la un litru de apa, se fierbe 10 minute), o jumatate de litru pe zi; infuzie de: frunze de afin (o lingurita la o cana de apa), 2-3 cani pe zi (indicata mai ales la copii); urzici (25 g tije si frunze uscate la 1 litru de apa), se bea intr-o singura zi.

DIABET ZAHARAT. Uz intern: Infuzie de: afine (o lingura de frunze la o cana de apa), 2 cani pe zi; frunze de dud (1-2 linguri la o cana de apa), 2 cani pe zi; frunze de nuc (u lingurita la o cana de apa), 2 cani pe zi; frunze de anghinare (o lingura la o ceasca de apa), 2-3 cani pe zi timp de o luna, pauza o luna, iar apoi se va repeta; urzici (50 g la ! litru de apa, infuzat 20 de minute), 2 cani pe zi; decocl de: pastai de fasole verde (o lingura la o cana de apa), 2-3 cani pe zi; cicoare (20 g radacina uscata la 1 litru de apa, fiert 15 minute apoi lasat la infuzat 10 minute), aeest preparat poate inlocui cafeaua de dimineata; lipan (50 g radacina proaspata la 1 litru de apa), 3 cani pe zi; suc proaspat de pastai de fasole verde, cate O jumatate de pahar in fiecare dimineata.

Toate preparatele se indulcesc numai cu zaharina.

CALMAREA DURERILOR
GASTRALGII, MENSTRUATII DUREROASE, MIGRENA -
ANASON. Uz intern: Infuzie de anason (o lingurita la o cana de apa), o cana dupa fiecare masa.
de aplicare, sucul va fi incalzit, apoi lasat sa se raceasca); baie de tarate (5 kg pentru o cada cu capacitate de 100 litri).

EDEME. Uz intern: Decoct de leustean (20 g la 1 litru de apa, fiert 5 minute, apoi lasat la infuzat 5 minute), 3 cani pe zi timp de 3 saptamani; urzici (50 g radacina la un litru de apa, fiert 10 minute, apoi lasat la infuzat 10 minute), 2-3 cani pe zi timp de 3 saptamani; infuzie de hrean (15 g radacina la 1 litru de apa), se consuma filtrata dupa 12 ore, cate 2-3 cani pe zi.

ENTORSA. Cataplasme la temperatura camerei cu: levantica mace-rala in alcool 40° timp de 7 zile (100 g la 100 ml alcool); frunze de turita mare (fierte in apa cu putin otet si un pumn de tarate, apoi lasat sa se raceasca); cataplasme caldute cu decoct de iedera (200 g la 1 litru de apa).

ENUREZIS. Uz intern: Infuzie de coada soricelului (4 g flori la o cana de apa, infuzat 5 minute), o jumatate de cana de 3 ori pe zi, intre mese, ultima la ora 18.

EPISTAXIS. Uz intern: Vin de alun (5 g flori de alun la 250 ml de vin fiert, infuzat 10 minute), un pahar pe zi.

FEBRA. Uz intern: Infuzie de pelin (10 g flori uscate la un litru de apa), o cana pe zi; tintaura (o lingurita de ta la o cana de apa), o cana pe zi; musetel (5-l0 capete de flori la o cana de apa), 3 cani pe zi; flori de soc (1-2 lingurite la o cana de apa), o cana pe zi; petale mici de floarea soarelui (2 lingurite la o cana de apa), 2 cani pe zi.
Pentru frisoane: Vin de coaja de salcie (40 g coaja uscata si pisata, macerata intr-un litru de vin, timp de 2 saptamani), 2 pahare mici pe zi; flori de musetel (4 capete) + flori de soc (o lingurita) + muguri de pin (5 bucati), toate macerate in 250 ml de vin fierbinte, apoi lasate la infuzat 5 minute; se bea filtrat si indulcit cu miere, cate un paharel, dimineata si seara. Uz intern: Cataplasme cu iarba grasa (macerata in otet + cateva grame de sare, timp de cateva ore), aplicate pe talpi.

FIMOZA. Uz extern: Bai cu nalba (pentru copii 50 g, iar pentru adulti 100 g, se lasa peste noapte numai in apa la macerat si se adauga la baie).

FISTULE. Uz intern: Ceai de urzici de 3 ori pe zi, cate o ceasca. Uz extern: Spalaturi cu infuzie calda de silnic, coada-calului si linarita (gura-leului-de-camp, galbena) in parti egale. Se fac bai de sezut cu coada-calului si se pun comprese cu infuzie de coada-calului.

FLEBITA. Uz intern: Infuzie de seminte de anason (4 g) + frunze de patlagina (50 g) la un litru de apa, 4 cani pe zi; frunze de vita-de-vie (50 g la 1 litru de apa), o cana dupa mesele principale; decoct de frunze de alun (IO g la 0,5 litri de apa, fiert 5 minute, apoi lasat la infuzat inca 5 minule), o jumatate de pahar pe zi. Uz extern: Cataplasma cu frunze de varza cruda, bine spalata.

FRIGIDITATE. Uz. intern: Infuzie de: sunatoare (20 g flori la 1 litru de apa), o cana in fiecare seara; rozmarin (20 g flori la 1 litru de apa), o cana in fiecare seara; sofran (0,5 g la un litru de apa), o cana in fiecare seara; cimbru (50 g la un litru de apa), o cana in fiecare seara; vin de marar (100 g seminte puse la macerat intr-un litru de vin, timp de 3 saptamani, agitat din cand in cand), se consuma filtrat cate un pahar mic dupa masa de seara.

FURUNCULOZA. Uz intern: Decoct de radacina de brusture (2 linguri la 1 litru de apa), 3 cani pe zi; infuzie de trei-frati-patati (o lingurita la o cana de apa), cate o lingurita la 3 orc.
Uz extern (pentru ameliorarea durerilor si maturare in vederea inciziei): Cataplasme cu: praz fiert (cat mai calde); faina de in (cat mai fierbinte; frunze de varza cruda incalzita la flacara; cataplasme cu miez de paine; comprese calde cu infuzie: de musetel (3 linguri de flori la 1 lilni de apa); flori de soc (40 g la 1 litru de apa).

GASTRTTA. Uz intern: a) Pentru gastritele cronice incipiente: Infuzie de: flori de salcam (2 lingurite la o cana de apa), 2 cani pe zi, intre mese; frunze de zmeur (o lingurita la o cana de apa), 2-3 cani pe zi; radacina de tataneasa (1-2 lingurite la o cana de apa), o jumatate de cana intre mese; ceai gastric (farmacie).
b) Pentru gastritete cronice cu spasme: Infuzie de: busuioc (20 g la 1 litru de apa, infuzat 15 minute), o cana dupa mese; maghiran (30 g flori si frunze la I litru de apa, infuzat 10 minute), o cana intre mese.
c) Pentru calmarea durerilor: decoct de: menta (o lingurita la o cana de apa), 3 cani pe zi; tei (15-20 g la 1 litiu de apa), 2-4 cani pe zi; melisa (o lingurita de flori la o cana de apa), 3 cani pe zi.
Uz extern: Cataplasme pe abdomen cu fan cald; comprese pe abdomen cu apa calda (schimbate la fiecare 10 minute, sau o perna electrica) sau cu apa calda si putin otet.

GREATA. Uz intern: Infuzie de: radacina de melisa (10 g la 1 litru de apa), 1-2 cani pe zi; busuioc (o lingurita la o cana de apa), 1-2 cani pe zi; flori de levantica (30 g la 1 litru de apa), 1-2 cani pe zi; cimbrisor (15 g la 1 litru tle apa), o cana pe nemancatc, micul dejun luandu-se dupa cateva ore; decoct de menta (o lingurita la o cana de apa), 1-2 cani pe zi sau de musetel (10 flori la o cana de apa), 1-2 cani pe zi, ambele calde.

GRIPA. Uz intern: Infuzie de: flori de Ici (1-2 lingurite la o cana de apa), 2-3 cani pe zi; flori de soc (1-2 lingurite la o cana de apa), 2-3 cani pe zi; cimbru (25 g la 1 litru de apa), 3 cani pe zi; decoct de: salcie (2 linguri de coaja la o cana de apa), 2-3 cani pe zi; sparanghel (50 g radacina la 1 litru de apa, se fierbe 5 minute) 2 cani pe zi.
Dupa scaderea febrei: vin de cirese proaspete sau uscate (1 kg cirese + 1 litru de vin + cateva linguri de zahar, se fierb 10 minute), cate un pahar mic la mesele principale.
Uz extern: Bai fierbinti cu apa simpla sau cu faina de mustar (250 + o lingura sare), la maini si la picioare.

GUTA. Uz intern:
a) Pentru cresterea diurezei si eliminarea acidului uric: Infuzie de: frunze de frasin (1-2 linguri la o cana de apa), 2-3 cani pe zi, timp de 3 saptamani; fructe de catina (1-2 lingurite la o cana de apa), 2 cani pe zi, timp de o luna; decoct de: coada calului (o lingurita la o cana de apa), 3-4 cani pe zi, timp de 3-4 saptamani; hrean (30gla 1 litru de apa), o cana dimineata pe nemancate timp de o saptamana.
b) Pentru cresterea diurezei si transpiratiei: Decoct de: afine (30 g ta uscata la 1 litru de apa, se fierbe 5 minute, se lasa la infuzat 10 minute), 1-2 cani pe zi; anghinare (10 g la 1 litru de apa), 1-2 cani pe zi; frunze de pin (50 g la 1 litru de apa, se fierbe 25 de minute), 1-2 cani pe zi, rece.

GUTURAI. Uz intern: Infuzie de: flori de tei (1-2 lingurite la o cana de apa), 2-3 cani pe zi; flori de soc (1-2 lingurite la o cana de apa), 3 cani pe zi ( si gripa). Uz extern: Bai fierbinti la picioare cu faina de mustar.

HALENA. Uz intern: Mestecarea zilnica, in gura, a catorva frunze proaspete sau uscate de menta, raelisa, patrunjel, frasin, de boabe de cafea, apoi se consuma un fruct (mar sau para). Uz extern: Spalarea gurii cu: infuzie de ceai + suc de lamaie; infuzie de frunze de nuc; apa (o jumatate de pahar) + esenta cu cuisoare (o lingurita); decoct de cimbrisor (30 g la 1 litru de apa); decoct de rozmarin (30 g) + flori de salvie (30 g) +cuisoare (5 g), se fierb intr-o jumatate litru de apa. Unul din aceste preparate poate fi folosit si in perioada abandonarii fumatului.

HEMOROIZI. Uz intern (pentru oprirea hemoragiei): Infuzie de urzici si flori de musetel (o lingura din fiecare la o cana de apa), 2-3 cani pe zi; decoct de frunza de vita-de-vie (50 g la 1 litru de apa, se fierbe 10 minute, se lasa la infuzat 10 minute), o lingura la 15 minute.

HERPES. Uz intern: Decoct de sapunarita (40 g la 1 litru de apa),
2 cani pe zi.
Uz extern: Comprese cu decoct de sapunarita (80 g la un 1 de apa, se fierbe 5 minute).

HIPERTENSIUNE ARTERIALA. Uz intern: Infuzie de: talpa-gas-tii (3 lingurite la o cana de amestec), 3-5 linguri pe zi; paducel (o lingurita dintr-un amestec de flori, frunze si fructe la o cana de apa), se bea intreaga cantitate intr-o zi.

HIPOTENSIUNE ARTERIALA. Uz intern: Infuzie de: rozmarin (o lingura la o cana de apa), o cana inainte sau dupa fiecare masa; salvie (20 g frunze si fiori la 1 litru de apa), 3 cani pe zi.

IMPOTENTA SEXUALA. Uz intern: Infuzie de: menta (20 g frunze la 1 litru de apa), o cana pe zi; sunatoare (20gla 1 litru de apa), o cana pe zi; decoct de: usturoi (5 g) + cimbru (2 g) + menta (2 g), fierte intr-un litru de apa timp de 10-l5 minute, 1-2 cani pe zi; seminte de telina (20 g) + frunze de menta (20 g) + frunze de rozmarin (40 g) + cimbru (40 g), o lingurita din acest amestec la o cana de apa, se fierbe 5 minute, apoi infuzat 10 minute, 2-3 cani pe zi; decoct preparat din urmatoarele te: rozmarin, pelin, cicoare, tintaura, anghinare (cate 25 g din fiecare la 1 litru de apa), o cana dupa fiecare masa, timp de 15 zile; vin de marar (300 g seminte puse la macerat intr-un litru de vin, pentru
3 saptamani, agitat din cand in cand, se consuma strecurat, un pahar dupa masa de seara; frunze proaspete de rozmarin (30 g) + frunct de salvie (20 g) + 1 litru de vin + o lingura de miere, incalzite 15 minute, se consuma rece, filtrat, 2 linguri inainte de masa de seara.

INDIGESTIE. Se provoaca varsaturi; se va bea putin suc de lamaie pus in apa calduta.
Dupa incetarea varsaturilor: Infuzie de: flori de musetel (5-l0 g capete la o cana de apa), o cana dupa masa; anason (15 g seminte zdrobite la 1 litra de apa), se consuma calda, cat mai incet, intr-o singura zi; melisa (60 g fiori si tije la un litru de apa), se consuma calda, incet, ihtr-o singura zi; menta (20 g frunze uscate la 1 litra de apa), se consuma rece, incet, intr-o singura zi. Alimentatia se reia progresiv dupa o zi de regim hidric, mai intai cu supe, apoi piure de legume, bulion de praz, compoturi, paine alba prajita, carne fiarta etc.

INSOMNIE. Uz intern: Infuzie de talpa-gastii (3 linguri la o cana de apa), 3 linguri inainte de culcare; radacina de valeriana (o lingurita la o cana de apa), o cana inainte de culcare; maghiran (o lingura la o cana de apa), 2 cani pe zi; flori de tei (cat se apuca cu varful a trei degete la o cana de apa), o cana inainte de culcare; paducel (o lingurita la o cana de apa), 2 cani pe zi.
Uz extern: baie generala (35°C) cu decoct de flori de tei (150 g la
3 litri de apa, pentru o cada de 100 litri), durata 5-l0 minute; baie generela (35°C) cu decoct de flori de maces, flori de tei si mac rosu (cate un pumn din fiecare, se fierbe in 5 litri de apa), durata 5-l0 minute; baie la maini si picioare (35°C) cu acelasi decoct de mai sus, durata 5-l0 minute; baie de esenta de pin (5 picaturi pentru o cada de 100 litri); una din aceste bai se va face seara, inainte de culcare; cataplasme cu hrean ras pe glezne (cateva minute, pana la aparitia unei senzatii de caldura locala).

LAUZIE. Uz intern (pentru cresterea secretiei de lapte); Infuzie de:\' marar (50 g la 1 litru de apa), 3 cani pe zi; busuioc (50 g la 1 lilru de apa), o cana dupa mese; seminte de morcovi (30 g la un litru de apa),
4 cani pe z, intre mese; soc (100 g fiori la 1 litra de apa), 3-4 cani pe zi intre mese.

LEUCOREE. Uz intern: Decoct de frunze de stejar (15 g la 1 litra de apa, se fierbe 5 minute), cale o cana dimineata si seara; infuzie de sunatoare (20 g la 1 litru de apa), cate o cana dimineata si seara; suc de urzici cate o jumatate de pahar, dimineata si seara, timp de 10 zile pe luna.
Uz extern: Spalaturi vaginale cu: decoct de coada-soricelului (un pumn de te laiate marunt la 1 litru de apa); decoct de coaja de stejar (80 g la 1 litra de apa); decoct de levantica (40 g la 1 litra de apa); decoct de frunze de nuc (40 g la 1 litru de apa, se fierbe 20 de minute).
Preparatele, care trebuie sa aiba temperatura corpului, vor fi introduse in vagin fara presiune.
Bai generale calde (35°-37°C) cu: infuzie de brad (100 g la 1 litru de apa), o baie pe saptamana.

LITIAZA BILIARA. Uz intern: Infuzie de: rostopasca (1/2 lingurita la o cana de apa), 1/2 linguri la 3 ore, se bea intreaga cantitate intr-o singura zi; coada-soricelului (2 linguri la 1/2 litru de apa), se bea intreaga cantitate intr-o zi; papadie (50 g frunze si radacina taiate marunt la 1 litru de apa, se fierbe 2 minute, apoi se lasa la infuzat 10 minute), 3 cani pe zi; seva de vita-de-vie, consumata imediat dupa recoltare (primavara), o lingurita in fiecare dimineata; macerat de coaja de tei salbatic.
Uz extern: Bai generale (37D-38°C) cu unul din urmatoarele decoc-turi: de paie de ovaz, coada-soricelului, flori de fan (2 pumni la 1 litru de apa), o baie pe zi sau la doua zile, timp de 3 saptamani.

LITIAZA URINARA. Uz intern (numai pentru calculii mici situati inbazinet.uretere si ca urinara): Infuzie de: coji de mere uscate (50 g la 1 litru de apa), se bea intreaga cantitate intr-o zi, insa fractionat; frunze de mesteacan (o lingurita la o cana de apa), 2-3 cani pe zi; decoct de: matase de porumb (30 g la 1 litru de apa, se fierbe 2 ore), se bea intreaga cantitate, fractionat, in cursul climinetei; telina (30 g la 1 litru de apa, se fierbe 15 minute), se bea intreaga cantilate intr-o zi, insa fractionat; unul din aceste preparate va fi consumat zilnic, cateva zile la rand; seva de mesteacan, o jumatate de pahar, dimineata, pe nemancate, 15 zile in fiecare luna, doua iuni la rand.

LUMBAGO (ACUT). Uz intern: Infuzie de: frunze de coacaze (100 g) + frunze de frasin (50 g) + flori de barba-caprei (50 g); din acest amestec se ia o lingura si se pune la infuzat intr-o cana de apa, 3-4 cani pe zi; decoct de coaja de tei (din partea dinauntru a cojii) ~ 30 g la 1 lilru de apa, se fierbe 15 minute, la un foc bland; aceasta cantitate se bea timp de 2 zile.
Uz extern: Aplicatii locale de: comprese calde cu apa simpla sau amestecata cu putin otet; cataplasme cu cimbrisor incalzit la soba, cu frunze de urzicuta fierte si amestecate cu albus de ou sau fierte numai in otet (pasta respectiva, cat mai calda posibil, se pune intre doua bucati de panza); cu fan fiert, cat mai cald, pentru 15-20 de minute; bai generale sau numai pentru jumatatea inferioara a corpului, calde, cu: infuzie de coacaze (2 pumni de te la 2 litri de apa); infuzie de frunze de pin (2 pumni la 2-3 litri de apa), pentru o durata de 10 minute; frectie locala cu: unguent de maghiran (100 g frunze uscate + 250 g untura topita + 250 ml de untdelemn, amestecul respectiv fiind incalzit in bain-marie timp de 3 ore).

MENOPAUZA (TULBURARI). Uz intern (pentru hufeuri si palpitatii): Infuzie de: paducel (o lingura de flori, frunze si fructe la o cana de apa), o cana pe zi; salvie (20 g flori si frunze la 1 litru de apa), 3 cani pe zi.
Pentru intarzierea menstruatiilor, hemoragii ii dureri pelviene: Infuzie de coada-sori cel ului (30 g la un litru de apa), 3 cani pe zi; decoct de frunze de vita-de-vie (50 g la 1 litru de apa, se fierbe 10 minute, apoi se infuzeaza 10 minute), 3 cani pe zi; suc proaspat de urzici, 100 g in fiecare zi;
Pentru ameteli: Infuzie de cimbrisor (15 g la 1 litru de apa), 3 cani pe zi;
Pentru dureri de cap: Infuzie de menta (50 g la 1 litru de apa), 3 cani pe zi.

MENSTRUATIE (TULBURARI).
1. Remedii pentru menorugie. Uz intern: Infuzie de: troscot (o lingura la o cana de apa), 2-3 cani pe zi; traista-ciobanului (2-3 linguri lao cana de apa), 4-5 linguri pe zi; decoct de Iroscot (o lingura la o cana de apa), 2-3 cani pe zi.
2. Remedii pentru dismenoree. Uz intern: Infuzie de: coada-sorice-lului (o lingura la o cana de apa), 2 cani pe zi, 8 zile la rand inaintea menstruatiei; frunze de salvie (o lingurita la o cana de apa), 2-3 cani pe zi, 8 zile la rand inaintea menstruatiei; flori de musetel (25 g la o cana de apa), o cana sau doua pe zi, pana la incetarea durerilor; frunze de meiisa (25 g la o cana de apa), alternativ cu infuzia de musetel, una sau doua cani pe zi, pana la incetarea durerilor.
Uz extern: Cataplasme calde cu frunze de varza pe partea inferioara a abdomenului.
3. Remedii pentru oligomenoree (reducerea frecventei menstruatiilor). Uz intern: Infuzie de pelin (2 linguri la o cana de apa), 2 linguri la fiecare ora; macerat de: menta, rozmarin, salvie si pelin (o lingurita din fiecare la 2 litri de vin, macerat timp de 8 zile), un pahar pe zi, cu 10 zile inaintea menstruatiei.

MIGRENA. Uz intern: Infuzie de: iasomie (15 g flori uscate la 1 litru de apa), 2-3 cani pe zi; maghiran (40 g flori si frunze uscate la I litru de apa), 2-3 cani pe zi; flori de tei (30 g flori uscate la 1 litru de apa), 3 cani pe zi; menta (30 g la 1 litru de apa), 3 cani pe zi; prizare de frunze uscate de busuioc, foarte bine maruntite, puse in palma.
Uz extern: Comprese la locul dureros cu infuzie rece de menta (30 g la 1 litru de apa).

MANCARIMI DE PIELE. Uz extern: Cataplasme cu cartofi cruzi si rasi sau cu felii de lamaie; comprese locaie cu: suc de asmalui (bara-boi) crud; suc de castraveti; decoct de musetel (30 g la 1 litru de apa) + 2 linguri de otet (pentru pruritul vulvar); spalari locale eu decoct de: morcovi (40 g la 1 litru de apa); lipan (100 g radacina proaspata la 1 litru de apa, se fierbe 15 minute, apoi lasata la infuzat 10 minute).

NEVRALGII. Uz extern: Comprese locale cu: infuzie de pelin (10 g la
1 lilru de apa); infuzie de muguri de brad (40 g la 1 litru de apa); decoct de frasin (50 g la 1 litru de apa); infuzie de flori de sulfina (200 g la 1 litru de apa) - preparatele vor fi cat mai calde; cataplasme calde cu: fan, frunze de varza, conuri de hamei; bai fierbinti cu decoct de muguri de pin (40 g la 1 litru de apa).
1. Nevralgici trigeminata (faciala). Uz extern: Bai calde, la maini si picioare, cu decoct de varza tocata si flori de cimbru (cate un pumn din fiecare la I litru de apa).
2. Nevralgia provocata de frig. Uz extern: Cataplasme pe locul dureros cu faina de mustar (va ramane aplicata pana la aparitia senzatiei de arsura); cataplasme pe locul dureros cu frunze si flori de maghiran, fierte in vin rosu; cataplasme cu frunze si flori de verbina, fierte in otet.
3. Nevralgia sciatica. Cataplasme calde locale cu frunze de iedera, taiate marunt; cataplasme cu frunze de varza cruda muiate in untura topita calda, acoperite cu o flanela calda; baterea piciorului dureros cu urzici muiate in vin sau otet; cataplasme calde cu frunze si flori de verbina, fierte in apa cu putin otet.
4. Nevralgia intercostala. Uz extern: Cataplasme locale cu: faina de mustar, tarata, argila calda; bai la maini si picioare cu decoct cald de musetel (10 capete la 1 cana de apa).

NEVROZA. Uz intern: Infuzie de: conuri de hamei (30 g la un litru de apa), 2 cani pe zi; busuioc (40 g la 1 litru de apa), 2 cani pe zi; musetel (20 g flori la 1 litrudeapa),2canipezi; sulfma(30gla 1 litru de apa), 3 cani pe zi; decoct de salata (500 g frunze la 1 litra de apa), 2 cani pe zi.
Uz extern: Bai generale caldute (32°-34°C) cu infuzie de levantica si flori de tei (200 g din fiecare la 3 litri de apa), durata 10-l5 minute.

OBEZITATE. Uz intern.
a) Pentru cresterea diurezei: Infuzie de: frunze de coacaze (50 g la 1 litru de apa), 3 cani pe zi; frasin (40 g la 1 litru de apa), 3 cani pe zi; decoct de matase de porumb (40 g la 1 litru de apa); 3 cani pe zi.
b) Pentru actiune laxativa: Decoct de praz (100 g la 1 litru de apa, se fierbe 15 minute), o cana cu 10 minute inainte de masa.

OBOSEALA. Uz intern: Infuzie de busuioc (o lingurita la o cana de apa), o cana dupa fiecare masa; decoct de hrean (30 g radacina proaspata la 1 litru de apa, se fierbe 5 minute), o cana dupa fiecare masa.
Uz extern: Baie calda (35°O, generala cu: decoct de cimbrisoT (80 g ia 2 litri de apa); decoct de frunze de pin (3 pumni la 3 litri de apa); decoct de flori de tei (3 pumni la 3 litri de apa);

ORGELET (remedii pana la consultarea medicului).
Pentru descongestionare: Se aplica comprese locale cu infuzie de musetel rece; apoi fierbinti, cand incepe sa colecteze.
Pentru grabirea colectarii puroiului: Cataplasme locale calde cu: frunze de salata fierte in apa; paine amestecata cu lapte cald (dupa fierbere); comprese caldute cu: decoct de frunze de patlagina (10 g la 150 ml apa); decoct de flori de soc uscate (50 g la 1 litru ile apa); comprese fierbinti cu infuzie de musetel (3-5 capete de flori la o cana de apa). Atentie la arsuri!
Aceste preparate vor fi folosite numai dupa fillrare prin tifon foarte curat sau chiar steril. in timpul aplicarii acestor preparate, ochiul va
sta inchis.

OXIURIAZA. Uz intern-. Infuzie de pelin (3 g flori la 1 litru de apa), o cana dimineata pe nemancate, 3 zile pe luna, timp de 3 luni; pulbere de pelin uscat (2-3 g) + o lingura de miere, in fiecare dimineata; clisme cu infuzie de pelin + infuzie de musetel (caldute).
Uz extern: Bai de sezut cu infuzie de pelin (20 g la 1 litru de apa), calde (34\"C), durata 10 minute; cataplasme calde pe abdomen, cu frunze si flori de piersic; comprese calde pe abdomen cu decoct de pelin (50 g la 1 litru apa).

PALPITATII. Uz intern: Infuzie de paducel (20 g la 1 litru de apa), o cana; infuzie de menta (40 g frunze proaspete la 1 litru de apa), o cana; infuzie de flori de tei (20 g la 1 litru de apa), o cana.
Uz extern: Se aplica cataplasme cu frunze de plamanarica in regiunea precordiala.

PICIOARE GRELE. Picioare grele si umflate: Baie calda la picioare cu decoct de pelin (100 g la 3 litri de apa), timp de 5 minute, cu miscarea labelor in toate directiile; baie calduta la picioare cu decoct de menta (100 g la 10 litri de apa), cu miscarea labelor; comprese locale cu decoct de rizom de feriga taiat marunt (un pumn la un litra de apa) si putin otet, se fierbe 15 minute.
Picioare grele si reci: Baie calda la picioare cu faina de mustar (100 g faina pusa intr-un saculet de panza introdus in vasul cu apa); presarare de faina de mustar in interiorul incaltamintei.
Picioare grele si dureroase (nu si in arterita): Baie calda sau fierbinte la picioare cu decoct de coaja de salcie (60 g la 1 litra de apa, se fierbe 20 minute, dupa care se mai adauga inca 2 litri de apa).

POLIARTRITA REUMATOIDA. Uz extern: Cataplasme calde, locale, cu fan, timp de 30 minute.

PROSTATITA. Prostatita acuta: Regim vegetarian cu foarte putina sare.
Prostatita cronica. Uz intern: Infuzie de: muguri de pin (20-30 g la 1 litru de apa), 3 cani pe zi, timp de 2 saptamani; flori de urzici (1/2 lingura la o cana de apa) 2 cani pe zi.
Uz extern: Cataplasine calde pe sezui cu flori de fan; bai de sezut, calde, cu decoct de fan (2-3 pumni la 1 litru de apa).

PSORIAZIS. Uz extern: Calaplasme cu frunze zdrobite de patlagele rosii; comprese cu decoct de sapunarita (80 g la 1 litru de apa, se fierbe 3 minute), bine strecurat.

RAGUSEALA. Uz intern: Infuzie de cimbru (1-2 lingurite la o cana de apa), 2 cani pe xi; ceai pectoral (farmacie); sirop de hrean (1-2 linguri pe zi).
Uz extern: Gargara cu: infuzie concentrata de isop (80 g la 1 litru de apa); decoct de pin (40 g muguri zdrobiti la 1 litru de apa, se fierbe 3 minute); apa calda cu putina sare; suc de lamaie neindulcit; apa calda, un pahar + o lingura de miere + o lingura de tarata (dupa gargara, acest preparat se poate bea).

RAHITISM. Uz iMern: Infuzie de frunze de nuc (40 g la I litru de apa), indulcita cu miere, 2 cani pe zi.
Uz extern: Baie generala, calduta (34°-36°C) cu decoct de frunze de nuc (100 g la 2-3 litri de apa, se fierbe 15 minute), timp de 5-l0 minute, de 2-3 ori pe saptamana.

RANI. Uz extern: Spalare cu: infuzie de levantica (60 g flori la 1 litru de apa); infuzie de frunze de alun (25 g la 1 litru de apa); infuzie de petale de trandafir rosu (50g la 1 litru de apa); decoct de coaja de arin (30 g ia 1 litru de apa); decocl de frunze de mesteacan (60 g la 1 litru de apa); comprese locale cu: infuzie de levantica (o lingura de fiori la o cana de apa); infuzie de flori de musetel (3 linguri la o cana de apa); infuzie de sovarf (2 linguri la o cana de apa); suc de ceapa sau usturoi (indoit cu apa fiarta racita); bai locale cu: infuzie de levantica, musetel si muguri de pin, in parti egale (o lingura din acest amestec la o cana de apa); infuzie de coada soricelului (3 linguri la o cana de apa); infuzie de muguri de plop (o lingura la o cana de apa).

RETENTIE DE URINA. Uz intern: Decoct de: cozi de cirese (2 linguri la 500 ml de apa), se bea intreaga cantitate intr-o singura zi; coada-calului (4 lingurite la 500 ml apa); se bea intreaga cantitate intr-o singura zi; matase de porumb uscata (2 linguri la 1 litru de apa).
Uz extern: Cataplasme in partea inferioara a abdomenului si in regiunea lombara, cu ceapa cruda sau fiarta, peste care se va aplica o flanela groasa.

RINITA ALERGICA. Uz intern: Decoct de telina (30 g la 1 litru de apa), 3 cani pe zi.
A se vedea si Alergia.

SARCINA. Combaterea greturilor Jf varsaturilor: Infuzie de: menta (30 g lai litru de apa), o cana la nevoie; melisa (20 g ta uscata cu flori la 1 litru de apa), o cana sau doua la nevoie, niciodata mai mult.
Pentru petele de pe fata: Tamponarea de mai multe ori pe zi cu unul din urmatoarele preparate: suc de lamaie + sare putina ; infuzie de patrunjel (80 g la 1 litru de apa) + suc de lamaie (cateva picaturi); decoct de flori de lei (60 g la 1 litru de apa); decoct de papadie (50 g la 1 litru de apa, se fierbe 30 de minute); cataplasme cu ceapa cruda, bine zdrobita si tinuta in otet.
Remedii pentru vergeturi: Comprese cu decoct de cretisoara (100 g la 1 litru de apa, se fierbe 5 minute, apoi lasat la infuzat 10 minute); cataplasme cu frunze de iedera zdrobite si fierte (puse intre doua bucati de panza).

SINUZITA. Uz intern: Infuzie de: coada-soricclului (o lingurita la o
cana de apa), 2 cani pe zi; flori de musetel (o lingurita la o cana de apa), 2-3 cani pe zi.
Uz extern: Frectii locale, usoare, cu ceapa taiata marunt (pentru ameliorarea durerilor); inhalatii, de trei ori pe zi, cu: decoct de cimbrisor (50 g la 1 litru de apa); apa fiarta si sarata (30-50 g sare la 1 litru de apa); infuzie de levantica (un pumn de flori la 1 litru de apa).

SLABIRE (DENUTRITIE). Uz intern: Infuzie de: pelin (5-l0 g flori si frunze uscate la 1 litru de apa), o cana inaintea meselor principale; hamei (20 g conuri la 1 litru de apa), 2 cani pe zi, intre mese. A se vedea si Anorexia.

SPONDILITA ANCHTLOZANTA. Decoct de muguri de vita-de-vie (2 lingurite la o cana de apa), 2 cani pe zi; coaja de salcie (10 g la o cana de apa), o cana pe zi.
Uz extern: Cataplasme calde pe locurile dureroase cu fan sau paie de ovaz fierte; bai generale sau partiale, calde (36°-37°C), timp de 10-l5 minute, cu decoct de paie de ovaz, frunze de frasin, coaja de salcie (cate un pumn din fiecare la 3 litri de apa).

STERILITATE. Uz intern: Infuzie de salvic (20 g frunze la 1 litru de apa), 2 cani pe zi.

SUGHIT. Uz intern: Se mesteca in gura, cat mai mult timp, cateva frunze de tarhon; se suge o bucata de zahar pe care au fost puse 3-5 picaturi de esenta de tarhon; se bea un pahar cu apa in care s-a pus suc proaspat de frunze de menta si cateva picaturi de otet; se bea infuzie de tarhon (30 g la 1 litru de apa), o cana dupa mesele principale.

SURDITATE. Uz extern: in urechea boinava se introduce, in fiecare seara, un tampon de vata muiat in suc de usturoi; in urechea bolnava se va pune unul din urmatoarele preparate: suc de cimbru (3-4 picaturi de trei ori pe zi); suc de ceapa (30 g) + alcool (30 ml), 3 picaturi, de Irei ori pe zi (preparatul va fi cald); in urechea bolnava (cand surditatea este insotita de zgomote in urechi) se pun cateva picaturi de suc de piersici, bine filtrat.

TENIAZA (produsa de viermi in forma de panglica). Uz intern; Preventiv, in fiecare dimineata se va bea infuzie de cimbrisor (o ramura la o cana de apa), cate o cana.
Pentru eliminarea parazitului (adulti). Macerat de usturoi (3 catei pusi intr-o cana cu lapte, bine zdrobiti) o cana in fiecare dimineata pe nemancate timp de 3 saptamani; decoct de usturoi (50 g bine pisat, fiert in 200 ml apa), indulcit cu miere, se bea dupa filtrare intreaga cantitate dimineata pe nemancate pana la expulzarea parazitului; suc de morcovi (60 g),in fiecare dimineata, pe nemancate, timp de 3 saptamani; decoct de coaja de nuci (20 g la 1 litru de apa); 3 cani pe zi, pana la eliminarea parazitului; seminte de dovleac (300-400 g decojite, apoi pisate si amestecate cu miere), intreaga cantitate se consuma intr-o dimineata pe nemancate, apoi se ia un purgativ salin (se poate lua si cu o seara inainte).
Dupa administrarea unuia din aceste preparate, scaunul va fi examinat cu cea mai mare atentie pentru descoperirea capului parazitului, ceea ce va confirma eficacitatea tratamentului respectiv.
Pentru dureri abdominale. Cataplasme locale cu frunze de pelin, fierte in apa sau cu flori si frunze de piersic proaspete.

TICURI. Uz intern: Decoct de salata (500 g la 1 litru de apa), 2 cani pe zi; infuzie de maghiran (30 g la 1 litru de apa), 2 cani pe zi;
Uz extern: Bai calde cu decoct de flori de tei sau levantica (200 g la 2 litri de apa).

TRANSPIRATIE.
1. Diminuarea transpiratiei. Uz intern: Infuzie de frunze de stejar (20 g) + frunze de mesteacan (20 g), la un litru de apa, 2 cani pe zi, ultima inainte de culcare; decoct de frunze de nuc (30 g) + frunze de salvie (10 g) + coada-soricelului (30 g) + rizom de pir (30 g), fierte intr-un litru de apa, o lingura de trei ori pe zi; vin de salvie (80 g frunze macerate intr-un litru de vin, timp de 7 ziie), cate o lingura inaintea meselor principale.
Uz extern: Bai generale, caldute, cu decoct cte frunze de brad (25 g la 5 litri de apa).
2. Pentru hiperhidroza axilara (subsuoara). Uz intern: Infuzie de salvie (15 g la 1 litru de apa), 2-3 cani pe zi.
Uz extern: Spalarea cu decoct de: frunze de nuc (30 g) + salvie (10 g) + coada-soricelului (30 g) + rizom de pir (30 g), o lingura din acest amestec la o cana de apa; spalarea sau bai locale cu decoct de coaja de stejar (30 g la 1 litru de apa);
3. Pentru hiperhidroza tara: Bai de picioare cu infuzie de frunze de nuc (un pumn la 1 litru de apa + cateva cristale de piatra acra).
4. Pentru picioare mirositoare ti umede in permanenta: Presararea de pulbere de frunze uscate de salvie in interiorul incaltamintei; bai de picioare cu decoct de frunze de pin sau de brad (1 kg la 1 litru de apa).
5. Pentru infectiile microbiene sau micotice ale picioarelor: Bai calde la picioare cu decoct de coaja de stejar foarte bine macinata (2 pumni la 1 litru de apa, se fierbe 10 minute), durata 20-30 de minute; baie calda la picioare cu apa si piatra acra(5%); presararea in interiorul incaltamintei de pulbere de piatra acra.
II. Remedii pentru provocarea transpiratiei (necesara in gripa, guturai, obezitate, celulita). Uz intern: Infuzie de: flori de soc (un pumn la 1 litru de apa), 2-3 cani pe zi; lipan (50 g radacina taiata in bucati foarte mici, apoi fiarta 10 minute si lasata la infuzat 15 minute),2canipe zi.
Uz extern: Bai calde la picioare cu decoct de fan, salvie sau frunze de nuc (cate un pumn din fiecare la 3 litri de apa).

TUSE.
1. Remedii pentru calmarea tusei. Uz intern: O cana cu lapte foarte cald indulcit cu miere + o lingura de sirop de ceapa sau praz, dimineata si seara; sirop de ridichi sau napi (5-6 linguri pe zi); decoct de: ceapa (30 g la 1 litru de apa + o cana lapte cald + 3 linguri de miere), 3 cani pe zi, cat mai cald; cimbru (250 g la 1 litru de apa), 3 cani pe zi, intre mese; infuzie de busuioc (30 g flori si frunze la 1 litru de apa), 3 cani
pe zi intre mese.
2. Remedii pentru tusea umeda (pentru fluidificarea si usurarea eliminarii sputei). Uz intern: Decoct de: radacina de telina (25 g la 1 litru de apa), 2 cani pe zi; radacina de morcovi (100 g la 1 litru de apa), 2 cani pe zi; sirop de: praz (150 g la 1 litru de apa, se fierbe 30 de minute, apoi se adauga 150 g mere), 2-4 linguri de zi; hrean (o radacina taiata felii, asezate in mai multe straturi, fiecare presarat cu zahar, apoi lasate la macerat timp de 3 ore), 2-4 linguri din lichidul obtinut. A se vedea si bronsita.

TUSE CONVULSI. Uz intern: Infuzie de: frunze si flori de busuioc (30 g la 1 litru de apa), 2 cani pe zi; menta (60 g frunze uscate la
1 litru de apa), 2 cani pe zi; flori de piersic (5-6 g la o cana de apa), 3 linguri pe zi. Uz extern: Comprese calde, pe torace, in faza de debut, cu decoct de musetel (o lingurita la o cana de apa).
Aliment-medicument: Salata sub forma de decoct (100 g frunze la 150 ml apa, se fierbe 5 minute), se bea caidul, indulcit cu miere, 2 cani pe zi; usturoi, sub forma de sirop (100 g catei bine zdrobiti, pusi la infuzat in 250 ml apa fiarta, pentru 15 minute, apoi se adauga 200 g zahar),
2 linguri pe zi.

ULCER GASTRODUODENAL.
1. Pentru cicatrizarea ulcerului (recomandabil numai in faza nedu-reroasa,de totala acalmie). Uz intern: Decoct de: radacina de talaneasa (1-2 linguri la o cana de apa), 2-3 cani pe zi; coada-soricelului (o lingura la o cana de apa), 1-2 cani pe zi; infuzie de: frunze de plamanarica (o lingura la o cana de apa), 2-3 cani pe zi; sunatoare (1-2 linguri la o cana), 1-2 cani pe zi; flori de musetel (6 capete la o cana de apa), 2-3 cani pe zi pe nemancate.
Uz extern (pentru calmare adurerilor): Cataplasmc CU varza proaspata pe abdomen; comprese calde pe abdomen cu decoct: de flori de pa-ducel; frunze de salvie; frunze si flori de rostopasca (un pumn la 1 litru de apa); bai la maini si la picioare cu unul din decocturile de mai sus.
Aliment-medicament (contribuie la cicatrizarea ulcerului). Chefir, pana la 1-l,5 litri pe zi, timp de doua luni; varza alba cruda sub forma de suc proaspat: o jumatate de pahar de trei ori pe zi, cu 30-40 de minute inaintea meselor principale sau un pahar cu 15 minute inaintea mesei de pranz timp de o luna, primavara si toamna; suc de varza + suc de morcovi cruzi (cate o jumatate de pahar din fiecare) cu 15 minute inaintea meselor principale, timp de o luna; cartofi cruzi sub forma de suc proaspat: o jumatate de pahar cu 15 minute inaintea micului dejun si pranzului sau o jumatate de pahar, de 4 ori pe zi (amestecat cu miere, o lingurita, si cateva picaturi de zeama de lamaie) - in ambele cazuri timp de o luna; morcovi cruzi sub forma de suc proaspat; cate o jumatate de pahar cu 15 minute inaintea meselor principale, timp de o luna.
Aceste sucuri pot fi folosite si unul dupa altul, dupa cum urmeaza:
- in ziua intai: o jumatate de pahar de suc proaspat de varza la fiecare ora;
- in ziua a doua: o jumatate de pahar de suc proaspat de morcovi la fiecare ora;
- in ziua a treia: o jumatate de pahar de suc proaspat de cartofi
la fiecare ora;
- din ziua a patra, alimentatia va fi reluata progresiv cu alimentele permise in acest caz. in aceasta perioada, consumul de lapte batut si deIaurt este contraindicat.
Pentru cicatrizarea ulcerului se mai poate folosi tinctura de propoiis 20%, 40 picaturi dimineata pe nemancate, puse intr-o cana de lapte.

ULCER RICOS. Uz extern: Cataplasme locale cu: frunze de varza spalate, apoi macerate in untdelemn tirnp de 30 de minute; frunze de varza spalate, apoi zdrobite, puse intre doua bucati de panza foarte curata (in ziua intai cataplasma se aplica pentru 15 minute, apoi, in zilele urmatoare, durata va Fi crescuta zilnic cu 5-l0 minute, ajungandu-se, in felul acesta la 3-4 ore). Aceste cataplasme pot fi tinute toata noaptea, fixate cu ajutorul unui bandaj infasurat cat mai lejer pe picior; cataplasme cu frunze de morcovi bine spalate sau cu frunze de nuc fierte in apa; comprese locale cu: decoct de coaja de arin (30 g la 1 litru de apa); infuzie de rapita (50 g la 1 litru de apa); spalari locale cu: infuzie de pelin (20 g la 1 litru de apa); infuzie de pelin (20 g la 1 litru de apa); infuzie de trandafir rosu (60 g la 1 litru de apa); bai locale reci cu: infuzie de coada-soricelului (30-60 g la 1 litru de apa); infuzie de lataneasa (50 g radacina la 1 litru de apa).

URTICARIE. Uz intern: Infuzie de trei-frati-patati (o lingurita la
0 cana de apa); decoct de urzici (50 g la 1 litru de apa), 3 cani pe zi.
Uz extern: Comprese locale cu: apa rece si putin otet; alcoolat de urzici (alcool de 90°, 150 ml + un pumn de urzici) indoite cu apa; infuzie de fumarita (60 g la 1 litru de apa).

RICE. Uz intern: Infuzie de: flori de coada-soricelului (30 g la
1 litru de apa), 2 cani pe zi, intre mese; frunze de alun (25 gla 1 litru de apa, lasat la infuzat 2 ore), 2 cani pe zi, intre mese; frunze de vita-de-vie (80 g la 1 litru de apa, infuzat 10 minute), 2 cani pe zi, intre mese.
Uz extern: Bai de picioare cu decoct rece de salvie (un pumn de frunze si fiori la 1 litru de apa); spalarea picioarelor inainte de culcare cu decocl rece de frunze de brad (1 kg la 1 litru de apa).
Alimente-medicament (pentru bogatia de vitamine): Varza, patlagele rosii, patrunjel, salata, ridichi, lamai, portocale, castane etc. in fiecare zi cate 100-l50 g de morcovi, cateva zile pe luna. Florile de varza proaspete pot fi aplicate local, sub forma de cataplasme (descongestioneaza si revitalizeaza tesuturile).