Blogul lui Vladut: 2012-10-14

joi, 18 octombrie 2012

Enzimele - Esenta Vieții !

Ce sînt enzimele si în ce constà functia lor ?

Enzimele joaca un rol esential in digestie, iar lipsa unei cantitati suficiente de enzime duce la ingreunarea digestiei. O digestie necorespunzatoare este responsabila de aparitia nesuferitelor cosuri, chiar si dupa ce am trecut de varstele critice (12-18 ani), precum si de aspectul tern al pielii.

Consuma zilnic enzime, pe care le gasesti in fructele si legumele proaspete.
Mizeaza pe salatele de cruditati, precum morcovi, telina si ardei gras!

Elementul cu adevarat remarcabil pe care il contin alimentele vii, in special cele neprelucrate, sunt enzimele. Enzimele reprezinta cheia pentru o absorbtie buna a hranei, fiind eliberate odata ce incepem sa mestecam. In egala masura, toate procesele noastre fizice depind de enzime. Acestea sunt principalii catalizatori ai tuturor reactiilor chimice din organismul nostru, fara de care am inceta sa functionam sau sa existam. Enzimele determina digestia, detoxifierea, imunitatea si toate celelalte procese metabolice si regeneratoare. Calitatea enzimelor noastre este reflectata in propriul nivel energetic si in vitalitatea noastra.

Vezi și

Enzimele, intalnite in toate organismele vii, sunt molecule de proteine care digera hrana, descompunand-o in fragmente suficient de mici incat sa treaca in sange prin porii minusculi ai intestinelor. Ele reprezinta „clasa muncitoare“ a organismului. Pe langa actiunea de digerare a hranei, enzimele distrug toxinele, descompun grasimile si celuloza, si metabolizeaza amidonul si proteinele. Oamenii de stiinta au identificat peste 2500 de enzime diferite in corpul uman.

Enzimele sunt implicate in orice functie biochimica si fiziologica. Fiecare actiune a noastra in calitate de fiinte vii necesita enzime. Toate procesele vietii sunt formate dintr-o retea complexa de reactii chimice cunoscute sub denumirea de metabolism. Enzimele sunt chiar catalizatorii care fac posibil metabolismul. Deci catalizatorul, enzimele in cazul oamenilor, reprezinta materialul biochimic ce determina reactiile chimice necesare pentru ca viata sa fie posibila. Asadar, fara enzime, am inceta sa existam.

Iar in cazul in care avem o activitate scazuta a enzimelor, putem sa ne confruntam cu niste afectiuni destul de severe.

Dr. Anthony Cichoke, in cartea sa "Enzimele si terapia cu enzime", nu conteneste sa arate importanta enzimelor pentru specia umana. El afirma ca organismele noastre depind de enzime pentru a gandi, respira, merge, vorbi, digera mancarea si a functiona la capacitate optima. Pentru ca organismul sa functioneze in cea mai buna stare, sa invinga bolile si sa refaca celulele afectate, este necesar ca enzimele sa fie vii si in cantitate mare. Enzimele ne refac organismul, il apara si il sustin.|

Este vorba de fermenti speciali; ele (enzimele) contin scînteia vietii si conditioneazà viata vegetativà în toate celulelele plantelor si animalelor .

Existà nenumàrate feluri de enzime; prin ele se caracterizeazà nu numai fiecare specie de plante sau animale dar dau fiecàrei fiinte felul propriul de a fi, individualitatea sa, construiesc organele acesteia si le mentin functia .

Nu existà vreo diviziune celularà, vreo crestere si reproducere fàrà enzime. Ele sînt în acelasi timp administratorii si executorii pe care Creatorul le-a pus în fiecare fiintà vie. Ele ghideazà procesele chimice în fiecare organ al omului, animalului si plantei si anume asa ca si cum ar gîndi .

Pentru a întelege mai bine prezentarea urmàtoare a aparitiei cancerului este necesar pentru cititor sà cunoascà bine importanta extraordinarà si interesanta functie a enzimelor. Ceea ce realizeazà ele în interiorul organismului, este cea mai mare minune .

In organismul uman existà douà feluri de enzime. In prima intrà numitele endogene pe care le mai numim si fermenti; ei sînt produsi ai glandelor digestive si regleazà digestia .

Celelalte enzime propriu-zise, care reprezintà interes pentru observatiile noastre sînt exogenele; ele sînt acelea care regleazà toate celelalte probleme numite mai sus, din corpul nostru si mai ales metabolismul celular .

De aici recunoastem imensa importantà a enzimelor pentru sànàtate. Sînt infinit mai importante decît vitaminele care exercità mai degrabà functia de substante ajutàtoare ale enzimelor; spre deosebire de fermentii digestivi, corpul nu poate creea singur aceste enzime .

Asa cum spune silaba EX, trebuiesc introduse din EXTERIOR, si anume prin alimente asa ca si vitaminele .

Toatà forta si frumusetea pe care enzimele le-au desfàsurat poate înainte, într-o plantà tînàrà, în zarzavaturi sau într-un fruct într-o livadà, o livreazà acum dupà ce am mîncat alimentele componente ale regimului alimentar de cruditàti, în noul lor cerc de actiune si anume în corpul nostru spre o dezvoltare sànàtoasà .

Aceastà destinatie înteleaptà a enzimelor alimentare trece drept o lege a naturii. Pàtrunderea enzimelor în celulele noastre si legàtura cu ele poate fi comparatà cu o càsnicie (exogenele). Ele sînt dupà aceea inima din casà si au grijà de dezvoltarea si înmultirea celulelor .

Acesti purtàtori, apàràtori vii, s-ar putea spune acesti spiridusi înzestrati cu gîndire, respirà ca masinistii si controleazà toate functiunile în corp .

In glande de exemplu ghideazà cu îndemînare producerea hormonilor, în ficat actioneazà ca niste chimisti inteligenti, în rinichi si în glandele epidermale se îngrijesc ca sîngele sà fie bine curàtat .

Cu cît hrana contine mai multe enzime proaspete (hrana crudà) cu atît mai mult viata nouà curge în corpul nostru si cu atît mai mult se pot forma noi celule. Acest lucru înseamnà energie, functionarea corectà a glandelor si de aici si o bunà reglare a greutàtii corpului, curàtirea sîngelui si tesutului celular de toate "deseurile", de pietrele de la rinichi, de efectele arterosclerozei, bolilor de inimà, cancerului si a unui mare numàr de alte rele.
Aceea esentà din hranà ce are o capacitate de a curàta si vindeca este cu

atît mai mult în stare sà previnà toate aceste boli si sà fereascà mai ales pe bàtrîni împotriva bolilor de bàtrînete .

Cu cît omul este mai tînàr cu atît mai bogat este corpul lui în enzime. La bàtrînete în schimb scade numàrul lor si din acest motiv si forta vitalà,viata, scade. Acest lucru conditioneazà faptul cà oamenii mai bàtrîni necesità o hranà foarte bogatà în enzime. In acest mod sînt scutiti de obosealà si de bolile bàtrînetii .

Drept hranà bogatà în enzime trec germenii de grîu, laptele crud, gàlbenusul de ou, zarzavatul tînàr, coltul semintelor si mai ales sucurile de zarzavaturi, laptele de mamà din primele zile contin de de cinci ori mai multe enzime decît cel de mai tîrziu.
Ce aranjament întelept, càci nou-nàscutul necesità un plus de fortà .
Hrana vie (cruditatile) este si cel mai bun cosmetic. Inoirea celulelor este

acceleratà astfel încît pielea ràmîne elasticà si împiedicà formarea ridurilor.

Ea (h.v.) vindecà glandele si deci atît corpolenta cît si subponderabilitatea .

Cele mai fine vase epidermale sînt bine curàtate si deci bine irigate cu sînge. de aici aspectul proaspàt, tineresc. In acelasi mod hrana crudà reglementeazà tensiunea arterialà, anghina pectoralà si împiedicà infarctul .

Cel ce se hràneste cu cruditàti tràieste o întinerire treptatà chiar si în viata sexualà .

In exemplele noastre am prezentat functia enzimelor ca pe o adevàratà minune, ca pe un secret în fata càruia omul trebuie sà-si recunoascà neputinta.
Am constatat cà alimentarea celulelor cu enzime este o lege a naturii. Il làsàm pe cititor sà aprecieze singur dacà distrugerea acestor enzime prin fierbere, pasteurizare sau alte procese asa cum apa în industria alimentarà nu cumva reprezintà un act de rebeliune împotriva naturii si a creatorului ei .

Taina principalà este cà din cauza lipsei de enzime se produce devalorizarea

sàrurilor hrànitoare cum este calciul, fosforul, sulful, fierul si multor altora, mod prin care apar boli perfide .

Chimistii afirmà cà prin fierbere nu se distrug sàruri .

Ei au dreptate dar ceea ce lipseste dupà fierbere sînt enzimele care sînt legate de sàruri în mod organic .

Fàrà enzimele corepunzàtoare, sàrurile nu pot fi transformate corect în celule si sînt în cea mai mare parte fàrà valoare, devenind balast. Sàrurile organice se transformà în sàruri minerale, anorganice .

Urmàtorul fapt confirmà acest adevàr: în colectia zoologicà din Schaffhausen, se poate constata la craniile de pisicà si cîini, dantura stricatà în timp ce la craniile animalelor ca vulpea, bursucul si jderul acest lucru nu apare, pentru cà aceste animale nu mànîncà nimic fiert .

Hrana crudà previne deci cariile dentare si o serie întreagà de boli ca artroze, sciaticà, boli ale articulatilor soldului si coloanei .

Oasele cedeazà pentru cà sînt subnutrite si de aici sciatica. Cele mai multe fracturi sînt tot o urmare a acestor lipsuri .

Aici ajutà doar laptele crud bogat în calciu si hrana crudà .

Expresia "daune ale tinutei" e gresit utilizatà, în loc de daune ale alimentatiei în fapt. Asa cum relata un ziar dintr-un oras elvetian, o optime din copii prezentau devieri ale coloanei .

Fundamentul instabil se pune deja la vîrsta sugarilor .

Aceste daune ale alimentatiei reprezintà doar o micà parte a bolilor cauzate de aceasta. Pentru o adevàratà vindecare nu ajutà medicamentele sau bàile dacà nu se recunoaste cauza si nu se înlàturà .

Paralel cu lipsa de sàruri nutritive are loc intoxicarea sîngelui si a organelor, ceea ce conditioneazà o altà serie de boli .

Hrana fiartà produce mai multe toxine si acizi care trec în sînge care apoi în mod normal ar trebui sà fie eliminate. Dar pentru cà organele de eliminare nu fac fatà unei asemenea sarcini, multe dintre ele se depun în corp si produc boli .

Unii acizi care se acumuleazà în muschi si articulatii se cristalizeazà si cauzeazà astfel reumatismul si artritele .

Aceste substante nefolositoare se depun în altà parte si formeazà calcifierea venelor, tensiunea arterialà, bolile de inimà, pietrele la rinichi, bolile de piele si multe alte suferinte .

Cauza propriu-zisà nu este aici curentul si nici tonusul muscular care apasà

si oboseste, ci lipsa de enzime din cauza alimentatiei gresite .

Sunà aproape incredibil dacà se constatà în continuare cà bolile infectioase îsi au toate cauza în aceiasi intoxicare datorità hranei gresite.
Boala este datà de germenii bolilor sau de un virus; dar vinovate sînt toxinele fàrà de care nici un virus nu s-ar putea instala .

Un corp curàtat prin hranà crudà nu se poate îmbolnàvi, deci trecerea spre acest gen de alimentare renteazà de o mie de ori pentru .

Ne eliberàm de frica de boli si de virusi si deci de exageratele asiguràri.
Gripa este un ajutor de nevoie la care apeleazà natura pentru a curàta din cînd în cînd corpul, pentru cà sileste sà se tinà regim (taie pofta de mîncare). De aceea nu are sens sà scazi febra pe cale artificialà .

Dacà vrei ca copilul tàu sà fie ocolit de bolile de copii si sà nu necesite injectii periculoase si dàunàtoare atunci acordà interes hranei vii. Copiilor le place foarte mult hrana crudà .

Dragostea pàrintilor sà se manifeste prin aceea cà dau un exemplu copiilor trecînd si la alimentatia cu cruditàti .

Papagalul vecinului nu are voie sà mànînce arahide pràjite (decît numai crude) pentru cà altfel se îmbolnàveste, asa ni se spune .

De ce atunci au voie copii nostri pe care îi iubim mult mai mult ?

Animalelor din gràdina zoologicà nu li se dà nimic fiert sau denaturat, pentru cà în timp se îmbolnàvesc .

Multi sînt în stare de intoxicatie, încît apar boli ce pun în pericol viata. Un infarct pune capàt vietii în cei mai buni (frumosi) ani .

Adeseori sînt loviti oameni care niciodatà n-au fost bolnavi .

Cu aparenta lor sànàtate era si mai grav càci toxinele s-au putut acumula în acei ani îndelungati, ceea ce în final a dus la catastrofà .

Bineînteles cà în functie de boalà contribuie alàturi de toxine si lipsa continuà de sàruri nutritive din cauza fierberii hranei .

De cele mai multe ori toate medicamentele, iradierile, injectiile, tratamentul dat de specialisti, chiar si grefele ajutà prea putin pentru cà nu existà dorinta de a recunoaste adevàrata cauzà a bolii .

Bineînteles, o inimà sànàtoasà grefatà într-un corp bolnav, intoxicat, va esua imediat .

In cazul unei boli, tot corpul este bolnav .

Vedem cît de sucit pare sà tratàm numai simptomele care pot fi comparate cu niste supape. Cînd o supapà este închisà apar altele pentru cà ràul trebuie sà iasà la suprafatà .

Se poate obiecta de ce oamenii carefierbhrana pot trài, în definitiv ?

Acest lucru este legat de capacitatea de adaptare a organelor dupà cum vomvedea. Biologii au descoperit cà pentru metabolismul unei anumite hrane corespund numai acele enzime care sînt legate organic de acestea. Dar dacà lipsesc enzimele, corpul stie sà se ajute apelînd la fermentii digestivi, mai ales la pancreas .

Din pàcate acestea au capacitatea de a înlocui în foarte micà màsurà procesulnatural .

Cîte unul care are aptitudini, care mànîncà putin si cu màsurà, poate îmbàtrîni si cu acest gen de hranà .

marți, 16 octombrie 2012

Hrana pentru copii

Hrana sanatoasa pentru bebelusi si copii

Atunci cind vine vorba despre sanatatea si fericirea copilului, toti parintii sint unanim de acord ca acestuia trebuie sa i se dea numai ceea ce este cel mai bun. In momentul in care regimul alimentar adoptat este crucial pentru sanatate trebuie sa ne gindim de doua ori inainte de a ne pune baza in alimentatia cu produse conservate sau cu semipreparate.

Pina la urma nu este o mare greutate sa pregatesti mincare pentru copilul tau si, de asemenea, nimeni nu poate nega faptul ca nu este nimic mai bun pentru acesta decit produsele realizate acasa din ingrediente proaspete.

Realizarea mincarurilor in casa este si o alternativa economica si, mai mult decit atit, acestea nu au termen de garantie in care sa te incadrezi. Exista o multime de piureuri delicioase care nu implica statul prea mult in bucatarie si gatitul propriu-zis si alte retete care pot fi facute astfel incit sa poata fi congelate si apoi, cind este nevoie de acel tip de mincare, decongelate si care pot fi facute in doar citeva ore.

Aceste preparate de casa il fac pe copil sa se acomodeze cu diferentele naturale de gust in ceea ce priveste ingredientele proaspete sau gatite si il ajuta sa se adapteze modului de a minca in familie si de a nu fi mofturos. O data cu faptul ca astfel parintii ii dau copilului cel mai bun impuls in viata din punct de vedere nutritional, ei il ajuta de asemenea sa fie pus la adapost de eventualele probleme de alimentatie care ar putea aparea in viitor.

Ce să mai citim?

Virusul Misterios

Europa este o "cum ar fi pe care am moștenit-o"

Măsuri de maximă protecție

Sheme Electronice

Robotul ADN ar putea ucide celulele canceroase

SARS a fost o boală relativ rară; la sfârșitul epidemiei, în iunie 2003

Planet REBOOT

Fii propriu tău nutriționist

Coloniile de pe planeta Marte ar putea deveni realitate

Din nefericire, pentru multi copii alimentele semipreparate si cele sarace in nutrienti (cele care se gasesc din ce in ce mai des pe piata si care nu sint bune pentru sanatatea copilului, desi sint atragatoare in ceea ce priveste aspectul si gustul) fac parte din regimul alimentar zilnic - din ce in ce mai putine familii iau masa impreuna. In schimb, copiii sint din ce in ce mai obisnuiti de familie sa manince alimente ambalate si procesate sau asa-numitele cine la televizor - pizza, crochete de pui, chips-uri etc.

Aceasta situatie, vazuta astfel, poate da impresia ca mincarea adevarat este numai pentru adulti si copiii au o dieta speciala care consta din alimente de cea mai slaba calitate si dintre cele mai nesanatoase pentru ei. Totusi, ceea ce trebuie tinut minte este ca parintii sint cei raspunzatori pentru alimentatia copiilor lor si depinde de parinti sa le dea copiilor ocazia de a avea o dieta variata si sanatoasa.

Copiii sint cei mai acerbi critici in ceea ce priveste mincarea care li se ofera si, cu toate ca sint foarte rar interesati, poate chiar niciodata, daca alimentele pe care le consuma sint sanatoase, pentru ei conteaza cel mai mult gustul. De aceea, retetele trebuie concepute in asa fel incit sa combine atractivitatea cu principiile nutritionale sigure si sanatoase.

Alimentatia la virste fragede

O dieta echilibrata este cea care se potriveste perfect nevoilor de dezvoltare ale copilului. Hranitul la sin sau cel cu lapte special pentru bebelusi este o sursa esentiala de elemente nutritive de-a lungul primul an de viata al copilului, dar din momentul in care se renunta la acestea trebuie sa se stabileasca o alimentatie care sa contina cele cinci elemente nutritive esentiale: carbohidrati, vitamine, grasimi, minerale si proteine.

Trebuie tinut tot timpul minte faptul ca nevoile copilului sint diferite de cele ale adultului. Majoritatea adultilor sint sfatuiti sa adopte o alimentatie care sa contina multe fibre si putine grasimi, dar copiii sub 5 ani au nevoie in dieta lor de mult mai multe grasimi si alimente cu multe calorii si elemente nutritive pentru a face fata cresterii rapide care are loc in primii ani de viata.

Laptele pentru copii

De-a lungul primelor sase luni de viata, copilul este dependent in totalitate de hranitul la sin sau cu lapte special conceput pentru a i se indeplini nevoile nutritionale. Cu toate ca acest tip de alimentatie poate inceta la 4-5 luni, hranirea cu produse oarecum solide este atit de slaba incit aceste alimente adevarate sint ceva mai mult decit o experimentare a gustului si este vital sa nu se intrerupa sau sa se reduca alimentarea si cu lapte in paralel cu acestea.

O data ce copilul a implinit 6 luni, se pot introduce cantitati mici de lapte de vaca in mincare sau combinat cu cereale. Dupa ce implineste un an, laptele de vaca poate deveni o bautura obisnuita, dar pina atunci copilul are nevoie de vitaminele si fierul care se gasesc in laptele de sin si in cel combinat.

Apa

Bebelusii sint vulnerabili la deshidratare si de aceea este esential sa se mentina nivelul de fluide in alimentatie. Daca este hranit la sin, laptele este cel care contine fluidele necesare copilului, dar daca este hranit cu biberonul atunci trebuie sa i se mai adauge citeva picaturi de apa. O data ce copilul incepe sa fie hranit cu alimente mai solide este necesar sa se creasca nivelul de lichide.

Apa fiarta si apoi racita, pe linga faptul ca nu costa nimic si este accesibila tuturor, reprezinta si cel mai bun lichid atunci cind ii este sete. Copiii foarte mici au nevoie de doar citeva picaturi de apa, dar este intelept si se recomanda incurajarea copilului sa bea apa de la o virsta frageda. Cu toate ca exista pe piata multe bauturi pe baza de plante sau fructe, cele mai multe contin zaharuri, care pot fi daunatoare dezvoltarii dintilor si pot crea dependenta.

Copilului nu trebuie sa i se dea apa minerala sau sa se foloseasca apa minerala pentru prepararea mincarurilor, deoarece nu este buna din punct de vedere bacteriologic decit daca este fiarta in prealabil si poate contine un nivel de sodiu prea mare fata de cel care este recomandat copiilor.

Grasimile

Grasimile pot fi saturate sau nesaturate. Cele saturate provin in general de la animale, dar si produsele procesate, cum ar fi biscuitii, care contin grasimi vegetale. Grasimile nesaturate sint in general de origine vegetala sau piscicola. Grasimile saturate pot creste nivelul de colesterol al singelui, iar la adulti consumul in exces al acestora poate duce la boli de inima. De aceea, parintii trebuie sa se asigure ca exista in alimentatia copilului cantitatile de grasimi necesare, dar fara a se depasi nivelul corespunzator.

Cel mai bine este sa se incurajeze copilul sa manince sanatos, prin alegerea carnurilor slabe si a uleiurilor vegetale in locul untului, atunci cind este necesara prajirea. Laptele si brinza contin grasimi saturate, dar sint, de asemenea, si o buna sursa de calciu, proteine si vitamine. Copiii intre 2 si 5 ani trebuie sa isi ia pina la 35 la suta din energia totala din grasimi. Pina la virsta de un an, grasimile trebuie sa le ofere 50 la suta din energia necesara.

Cele mai bune surse pentru grasiile saturate sint: carnea, untul si margarina, sunca, ouale, brinza, grasimile sau uleiurile vegetale hidrogenate, care se gasesc in alimentele procesate, cum ar fi biscuitii.

Cele mai bune surse de grasimi nesaturate sint: uleiul de masline, uleiul de floarea-soarelui uleiul de porumb, uleiul de susan, pestii uleiosi.

Proteinele

Proteinele sint esentiale pentru cresterea si refacerea tesuturilor organismului. Daca nivelul de proteine nu este cel bun, rezistenta la boli si infectii este mult redusa. Proteinele sint constituite din aminoacizi, din care unii pot fi creati de organism, iar altii trebuie luati din alimente. Proteinele animale, inclusiv laptele, contin toti aminoacizii de care are nevoie organismul, dar soia este singurul aliment de origine vegetala care contine singur toti acesti aminoacizi esentiali. Alte alimente trebuie combinate pentru a oferi proteine complete.

De exemplu, cerealele pot fi combinate cu plante leguminoase sau cu o cantitate foarte mica de proteine animale pentru a asigura aportul de proteine necesare. Pentru ca proteinele nu sint stocate de catre organism, alimentele care le contin trebuie sa existe in dieta zilnica. Cu toate acestea, alimentele bogate in proteine nu trebuie sa fie predominante in alimentatia copilului, deoarece o dieta prea bogata in proteine poate forta rinichii, care nu sint destul de dezvoltati.

Cele mai bune surse de proteine: carnea rosie, carnea de pasare, ficatul, pestele, ouale, laptele, brinza (dar nu cea cu smintina), cerealele, leguminoasele (fasole boabe, linte).

Carbohidratii

Carbohidratii reprezinta principala sursa de energie pentru organism. Exista doua tipuri de carbohidrati: rafinati si complecsi. Ambele tipuri sint transformate in zaharoza si preluate de singe, astfel aducind aportul necesar de energie (caloriile). Carbohidratii rafinati, cum ar fi piinea alba si cea mai mare parte a biscuitilor dulci, sint compusi din ingrediente care sint deposedate de fibrele naturale in timpul procesarii si care si-au pierdut cea mai mare parte a nutrientilor valorosi pentru organism.

Carbohidratii complecsi se gasesc in alimentele cu mare valoare energetica care si-au pastrat vitaminele, mineralele si fibrele si care sint, prin urmare, mult mai folositori corpului nostru. Aceasta ultima categorie de carbohidrati ar trebui sa se regaseasca pina la 60 la suta in dieta unui copil.

Surse de carbohidrati rafinati: zahar, produsele din faina alba, unele cereale, cea mai mare parte a biscuitilor, prajiturilor si produselor de patiserie produse pe scara larga.

Cele mai bune surse de carbohidrati complecsi: cerealele netratate, orezul brun, cartofii, fulgii de ovaz.

Calciul

Calciul are o importanta deosebita in ceea ce priveste sanatatea si formarea oaselor si a dintilor. 270 de mililitri de lapte pe zi asigura cantitatea necesara de calciu pentru copiii cu virste cuprinse intre 1 si 5 ani.
Cele mai bune surse de calciu: laptele, brinza, iaurtul, legumele din familia cruciferelor (varza) si in general de la care se consuma frunzele, nuci, alune, sardine, seminte de susan.

Zincul

Zincul este esential pentru cresterea normala si pentru o functionare eficienta a sistemului imunitar. O alimentatie variata ar trebui sa asigure toata cantitatea de zinc necesara organismului zilnic.
Cele mai bune surse de zinc: scoicile si alte produse din aceeasi familie, carnea rosie, arahidele, semintele de floarea-soarelui, unele cereale.

Vitaminele

Vitaminele sint si ele elemente esentiale pentru mentinerea sanatatii organismului. Acestea sint ori solubile in apa (vitaminele B si C) sau solubile in grasimi (vitaminele A, D, E si K). Cele din prima categorie sint distruse de caldura si, dupa cum indica numele, se dizolva in contact cu apa, astfel ca alimentele bogate in aceste vitamine nu trebuie fierte prea mult. Cele din a doua categorie sint stocate in organism si pot fi daunatoare in cantitati mari. De obicei se recomanda sa se dea suplimenti de vitaminele A, C si D copiilor sub 5 ani.

Vitamina A (inclusiv beta-caroten si retinol) este esentiala pentru crestere, lupta impotriva infectiilor, o piele sanatoasa, pentru pastrarea unei vederi bune si pentru oase puternice. Cele mai bune surse de retinol sint ficatul si ouale. Beta-carotenul este un antioxidant care ajuta la protejarea impotriva bolilor si alimentele care contin cea mai mare cantitate din aceasta substanta sint: morcovii, ardeii grasi rosii, porumbul dulce, rosiile, cartofii dulci, pepenii, caisele si mango.

Vitaminele B sint necesare cresterii, unui sistem nervos sanatos si pentru ajutarea digestiei. Cele mai bune surse de vitamine B sint: carnea, in special ficatul, tofu, sardinele, ouale, alunele, nucile, legumele verzi, produsele lactate, cerealele integrale, extractele de fermenti, avocado, bananele.

Vitamina C este si ea necesara cresterii organismului, refacerii tesuturilor, sanatatii pileii si inlesnirii absorbtiei fierului in organism. Cele mai bune surse de vitamina C sint: citricele, capsunile, coacazele negre, kiwi, legumele verzi de la care se consuma frunzele, cartofii si ardeii grasi.

Vitamina D este produsa de pielea expusa la soare si este necesara absorbtiei calciului si fosforului, astfel asigurindu-se sanatatea oaselor si a dintilor. Cele mai bune surse de vitamina D sint: somonul, tonul, sardinele, laptele, brinza si ouale.

Vitamina E este necesara pentru mentinerea structurii celulare a organismului si ajuta la crearea si mentinerea globulelor rosii din singe. cele mai bune surse de vitamina E sint: uleiurile vegetale, germenii de grau, avocado, alunele si nucile.

Fierul

Acest element este necesar atit pentru dezvoltarea mentala, cit si pentru cea fizica. Copiii au la nastere un stoc de fier care tine aproximativ sase luni. Dupa aceasta perioada este important ca parintii sa se asigure ca bebelusul primeste aportul de fier necesar prin intoducerea alimentelor solide in alimentatie, deoarece deficienta de fier din organism, care poate duce la anemie, il face pe copil sa fie tot timpul obosit si lipsit de vlaga.

Necesarul de fier pentru copil este ridicat in special intre 6 si 12 luni. Bebelusii nascuti prematur sint cei mai vulnerabili la epuizarea cantitatilor de fier din organism, deoarece proviziile lor pot tine numai sase saptamini. Daca bebelusul s-a nascut prematur, este posibil ca doctotul sa recomande administrarea de suplimenti de fier pina la virsta de un an.

Ce este alergia la alimente

Reactia alergica apare atunci cind sistemul imunitar percepe o substanta inofensiva ca pe o amenintare si reactioneaza ca atare, ceea ce aduce dupa sine efecte secundare neplacute si uneori periculoase. Pentru ca sistemul imunitar al copiilor pina in 5 ani nu este pe deplin dezvoltat, ei sint mult mai expusi la alergii obisnuite, cum ar fi cele la oua sau la gluten, acesta fiind si motivul pentru care trebuie sa se intirzie pe cit posibil introducerea in alimentatie a produselor respective.

Copiii care fac alergii la anumite alimente pot sa mentina reactia alergica pina la virsta de 3 ani, dar exista si cazuri in care alergia va persista, iar singura solutie este evitarea substantelor care provoaca aceste reactii.

Alergiile pot fi ereditare

Daca exista in familie antecedente de reactii alergice alimentare sau de boli cauzate de anumite hipersensibilitati (cum ar fi febra de fin, astm, urticarie sau eczeme), se recomanda sa se hraneasca bebelusul exclusiv la sin in primele patru-sase luni de viata si sa nu se introduca in dieta copilului inainte de a implini 6 luni, cel putin, alimente care ar putea da nastere unor alergii. Se va incepe intarcarea copilului cu alimente slab-alergene, cum ar fi orezul, cartoful, para si marul, si se vor introduce noile produse pe rind, astfel incit reactiile adverse sa poata fi depistate si sa se poata observa care aliment le-a declansat.

Totusi, si asa poate fi destul de greu sa detectezi cu precizie care - daca exista vreunul - din produsele administrate provoaca reactie alergica si trebuie tinut minte faptul ca aceasta poate fi declansata si de alti factori in afara alimentelor (cum ar fi praful, animalele din casa sau produsele de baie).

Daca exista antecedente in familie in ceea ce priveste alergiile un anumit aliment, trebuie sa se evite introducerea acestuia in dieta pina cind copilul implineste cel putin virsta de un an. Cu toate acestea, nu trebuie eliminate alimentele-cheie din dieta copilului fara a se cere mai intii sfatul medicului. Daca parintele crede ca bebelusul are alergie la un produs de baza, cum ar fi laptele sau griul, trebuie sa se faca o examinare de catre un medic specialist, pentru a se stabili o dieta echilibrata care sa nu afecteze cresterea sanatoasa a copilului.

O alergie des intilnita, cea la laptele de vaca

Reactiile alergice la una din proteinele care se gasesc in laptele de vaca, in cel tratat special pentru bebelusi sau in produsele lactate pot avea un spectru larg de simptome, cum ar fi: diaree, stari de voma, dureri abdominale, eczeme si intoleranta la lactoza. Copiilor care manifesta aceste reactii alergice li se poate da lapte de sin combinat cu lapte pe baza de soia sau hipoalergic, la sfatul medicului, acest lucru in cazul in care laptele de sin simplu nu reprezinta o solutie. In ceea ce priveste copiii mai mari de un an, daca acestia au reactii alergice la lapte, trebuie ca dieta lor sa nu cuprinda acest aliment si nici produsele derivate, dar si in acest caz trebuie mai intii sa se ceara sfatul medicului.

Reactie alergica la alune si nuci

Cu toate ca alergiile la nuci si alune de padure sint relativ rare, arahidele reprezinta din acest punct de vedere declansatorul uneia din cele mai grave reactii alergice - socul anafilactic (gitul se umfla, iar respiratia devine greoaie). In familiile in care unii membri au experimentat alergii alimentare, trebuie sa se elimine din alimentatia copilului mai mic de 3 ani produsele care contin arahide sau ulei nerafinat de arahide. Daca nu au existat reactii alergice la alimente la nici unul dintre membrii familiei, dieta copilului care a depasit 6 luni poate sa cuprinda si unt omogen de arahide.

Intoleranta celor mici la lactoza

Lactoza este substanta care da laptelui gustul dulce (i se mai spune si zaharul laptelui), iar intoleranta la lactoza reprezinta incapacitatea de a o digera, cauzata de lipsa de enzime digestive, numita lactaza, in stomac. Aceasta afectiune, al carei principal simptom este diareea, este provocata de obicei de bacteriile sau virusii gastroenterici care deterioreaza intestinul, locul unde se produce lactaza.

O data ce intestinul se vindeca (proces care poate dure intre citeva zile si citeva saptamini), enzima va fi produsa din nou, iar intoleranta va disparea. Pe parcursul perioadei in care se manifesta intoleranta la lactoza, se poate administra copilului ori lapte de sin combinat cu lapte pe baza de soia (care poate fi introdus in alimentatie numai la prescriptia medicului), ori lapte de sin combinat cu lapte fara lactoza, special pentru bebelusi.

Intoleranta micutilor la glutenul din grine

Griul, orzul, ovazul si produsele derivate din acestea contin gluten, iar aceasta substanta poate provoca simptome asemanatoare celor ale intolerantei la lactoza. Intoleranta la gluten poate sa se manifeste in acelasi timp cu cea la lactoza si este cauzata de deteriorarea intestinului dupa un atac gastroenteric. Alimentele care contin gluten nu ar trebui sa fie introduse in dieta copilului de pina la 6 luni. Cerealele fara gluten, cum ar fi orezul, meiul si porumbul, pot fi introduse in alimentatia bebelusului dupa varsta de 4 luni. Daca in familie au existat cazuri de intoleranta la gluten, copilul trebuie hranit cel putin pina la implinirea unui an de viata cu alimente care nu contin gluten. In cele mai multe cazuri, intoleranta dispare o data ce intestinul a avut timpul necesar sa se vindece de gastroenterita. Intoleranta cronica la gluten se numeste boala celiaca. Aceasta afectiune presupune urmarea unei diete adecvate stricte atunci cind este diagnosticata.

Produse care pot salva copiii alergici

Exista unele produse care trebuie sa fie mereu prezente in camara, deoarece ele te pot salva in situatia in care nu ai avut timp sa te duci la cumparaturi. Folosind aceste ingrediente, pe care trebuie sa le ai tot timpul la indemina, poti pregati imediat ceva de mincare copilului tau si, de ce nu, intregii familii.

1. Alimente uscate
Piinea si alte produse cerealiere, cum ar fi pastele fainoase si orezul, sint o sursa de carbohidrati si pot fi utilizate ca materie de baza pentru unele mincaruri sanatoase si usor de facut. Cu toate ca fasolea boabe si lintea au de obicei nevoie in prealabil de a fi lasate in apa sa se inmoaie, ele sint si nutritive, si economice. In plus fata de produsele mentionate mai sus, din camara nu trebuie sa lipseasca nici faina de griu, faina de porumb, taiteii cu ou, pastele fainoase de diferite forme (spaghetti, foi pentru lasagna, tuburi cannelloni). De asemenea, ideal sa fie la indemina sint si fructele uscate, cum ar fi caise, mango, piersici, prune, felii de mar, stafide.

2. Cerealele pentru micul dejun
Trebuie alese cereale neindulcite sau cu foarte putin zahar facute din orez, ovaz sau griu. De asemenea, este de preferat sa se evite cerealele facute din tarite cu supliment de fibre. Eventual, se poate face un musli combinind mai multe cereale si fructe proaspete sau uscate. Aceste produse pot contine mai mult de 45 la suta zahar in diferite forme, cum ar fi maltoza, miere, glucoza si dextroza, iar acestea pot fi listate separat, ingeunind mult calculul cantitatii totale de zahar pe care il are un produs.

3. Produsele lactate
Pentru copii, cea mai buna alegere sint laptele si produsele lactate nedegresate si pasteurizate: brinza si cascaval cum ar fi Cheddar, Edam sau Gruyere, brinza de vaca, brinza Parmesan. Si iaurturile, mai ales cele nedegresate, naturale, cele cu fructe sau vanilie, dar care contin cit mai putin zahar. Un alt produs care nu trebuie sa lipseasca este untul fara sare sau o margarina de buna calitate, care pot fi folosite pentru prajit sau pentru sandvisuri.

4. Ouale
Din aceste produse se poate face o masa sanatoasa si nutritiva in citeva minute.

Condimentele, sosurile si uleiurile
Aceste produse pot fi intrebuintate in pregatirea diverselor mincaruri si de aceea ele nu trebuie sa lipseasca: sos de soia, sos de stridii, piure de rosii, sos Worcestershire, pesto, ulei de masline, ulei de floarea-soarelui, ulei vegetal, ulei de susan, otet de vin si balsamic, diverse condimente (frunze de dafin, oregano, sofran, busuioc proaspat, patrunjel proaspat si uscat, scortisoara, ghimbir, nucsoara, paprika dulce.

5. Produse congelate
Multe legume si fructe, cum ar fi mazarea sau porumbul dulce, sint congelate in interval de doua-trei ore dupa ce au fost culese pentru a se asigura pastrarea nutritivilor importanti. De asemenea, si fileurile de piept de pui sau de peste sint alimente care pot sta congelate mai multa vreme fara a-si pierde calitatile.

6. Alimentele conservate
De cele mai multe ori produsele procesate conservate au un nivel ridicat de zahar, sare sau grasimi saturate, astfel ca se recomanda citirea cu atentie a etichetei inainte de achizitionarea acestora. Totusi, multe alimente conservate sint valoroase din punct de vedere nutritiv: conserve de ton, sardine, fasole gatita, fasole boabe, rosii mici, porumb dulce. Inainte de a cumpara conservele, verificati ingredientele, deoarece au unii aditivi comerciali comuni, cum ar fi colorantii alimentari annato si tartrazin, in legatura cu care exista dovezi ca provoaca reactii alergice copiilor.

Lista mea de bloguri