Rosia: leguma sau fruct ?
Rosiile
reprezintă una din principalele culturi din grădina de legume, datorită
fructului care e un aliment foarte valoros, ce contine
însemnate cantităti de substante hrănitoare. Într-un kg de rosii se găsesc cca
30-40 gr zaharuri, 20-60 gr vitamina A, 20-60 gr vitamina C, 40-50 mg calciu,
20-30 mg fier.
Daca raminea doar planta decorativa, asa cum era cu sute de
ani in urma, lumea ar fi pierdut mult. Din fericire, nu a trecut prea mult timp
pina cind italienii i-au descoperit savoarea si rosia a devenit unul dintre
cele mai importante ingrediente.
O rosie de marime medie contine aproximativ 25 de calorii si
doar 2 grame de grasime. Este una dintre cele mai importante surse de vitamina
A si vitamina C, acid folic, calciu, potasiu. O rosie contine o cantitate de
fibra similara celei dintr-o felie de piine alba. Cercetatorii au descoperit ca
rosia contine o substanta antioxidanta, numita lycopen, cu rol de prevenire in
aparitia cancerului, in special cancerul de prostata. Lycopenul face parte din
familia de pigmenti numite carotenoide, compusii naturali care dau culoare
fructelor si legumelor. Lycopenul este cel mai puternic antioxidant din familia
carotenoidelor si impreuna cu vitaminele C si E, protejeaza organismul
impotriva radicalilor liberi care degradeaza celulele. Cercetatorii au aratat
ca sucul de rosii, supele si sosurile contin de de cinci ori mai mult lycopen
decit rosia proaspata.
Rosiile sint originare din Mexic, de unde au ajuns in
Spania, prin anul 1500. Inainte se credea ca sint otravitoare si erau folosite
ca planta ornamentala, mai ales in Marea Britanie. In anii 1800, rosiile nu au
mai fost considerate element de decor, ci ingredient, fiind folodite la
prepararea sosurilor si supelor. Schimbarea se datoreaza unora dintre cei mai
mari mincatori de rosii, italienii, care au descoperit bogatia gustului acestei
legume. Francezii le numeau "pommes d'amour", merele dragostei,
intrucit credeau ca au proprietati afrodisiace. Germanii ii spuneau marul
paradisului. In 1900, rosiile ajung in America. Aici sint acum una dintre cele
mai consumate legume, dupa cartofi. America este tara care a dat raspunsul la
intrebarea: Ce e rosia: leguma sau fruct? In acest raspuns, trebuie pornit de
la ideea ca un fruct este partea comestibila dintr-o planta care contine
semintele, in timp ce o leguma este tulpina, frunza sau radacina comestibila a
unei plante. Astfel, daca in lumea stiintei este un fruct, legal, rosia este
considerata o leguma. Acest aspect a fost dicutat chiar de Curtea Suprema din
SUA. Decizia nu a fost luata "in interesul rosiei", ci in interesul
statului, pentru ca, in acea perioada, importatorii de fructe nu plateau nici
un fel de taxe, spre deosebire de importatorii de legume.
In lume exista aproape 10.000 de tipuri de rosii, in
diferite culori, forme si marimi. Exista rosii cit o cireasa sau rosii mari,
carnoase; rosii lunguiete sau rotunde; portocalii, roz, rosu aprins sau inchis.
China este cel mai mare producator de rosii din lume, cu o productie de
aproximativ 16% din totalul mondial. Peste 60 milioane de rosii sint produse in
fiecare an, la nivel mondial. Conform unui sondaj al Consiliului Ambalajelor
Metalice din SUA, 68% dintre bucatari folosesc rosii la conserva datorita
facilitatii, calitatii si aromei.
Rosiile se pastreaza la temperatura camerei. Daca sint tinute
in friigder, isi pierd atit proprietatile nutritive, cit si aroma. Rosiile care
nu sint coapte suficient, trebuie pastrate intr-o punga de hirtie, intepata
usor, in care se mai pune un mar sau o para. Aceste fructe elimina o substanta
care grabeste coacerea. Peste iarna, rosiile se pot congela. Este recomandat sa
se curete de coaja, pentru ca temperatura scazuta intareste coaja. Dupa ce se
curata, se fierb aproximativ 5 minute. Se pun in congelator, fara sa se adauge
vreun condiment. Congelarea face ca aroma unor condimente sa se piarda, in timp
ce altele devin mai puternice. Curatarea rosiilor de coaja se face foarte
simplu, taind cu cutitul un x la baza rosiei si tinindu-le in apa 10 - 20 de
secunde.
Cind cumperi rosiile, fii atent sa fie ferme, culoarea sa
fie frumoasa, sa nu aiba pete verzi si cind le atingi sa fie putin moi. Rosia
trebuie sa fie grea cind o tii in mina. Trei rosii de marime medie cintaresc
aproximativ 400 - 500 de grame.
Rosia: patlageaua rosie
Aceasta leguma-fruct crestea în Peru în stare salbatica.
Spaniolii au adus-o în Franta si în alte tari ale Europei în secolul al
XVI-lea.
Indicatii
„Multa vreme s-a crezut ca patlageaua rosie este bogata în
oxalati, darM. A. Gautier si Abahary au dovedit ca acestia nu exista decât în
cantitati infime (0,003 mg dupa parerea primului autor, 0,001 mg dupa cel de-al
doilea). Ea a fost considerata multa vreme un aliment neindicat suferinzilor de
reumatism, guta si litiaza; dimpotriva, datorita sarurilor sale acide, ea are
proprietatea de a alcaliniza sângele si, în consecinta, poate, dupa cum
recomanda si A. Gautier, sa intre în regimul bolnavilor de artrita, carora le
este recomandata, printre altele, pentru continutul sau caloric scazut si, mai
ales, pentru continutul sau extrem de scazut în elemente azotate."
Pentru ca numerosi autori sunt de aceasta parere, este
nejustificat ca bolnavii sa fie frustrati de un aliment care le poate ameliora
starea de sanatate.
Patlageaua rosie este un aliment de prima importanta pentru
sporirea rezistentei organismului împotriva atacurilor infectioase. Inzestrata
cu calitati dezintoxicante, ea este foarte utila suferinzilor de
arterioscleroza si artrita.
„Prin apa din compozitia sa, reprezentând90% din volum,
rosia aduce în sânge, odata cu sarurile alcaline pe care le transporta si în
care este foarte bogata, si alte elemente pretioase si necesare pentru a
mentine sângele în stare de fluiditate perfecta, a distruge concretlunile
uratice pe care acesta le poate contine, pentru alcalinizarea sângelui, daca
acesta devine prea acid - cum este cazul la artritici - si pentru a scadea
concentratia de uree sl elimina deseurile rezultate din degradarea proteinelor.
"
In afara de actiunea sa purificatoare asupra sângelui,
patlageaua rosie combate aciditatea gastrica si putrefactiile intestinale.
Regeneratoare a celulei prin vitamina A pe care o contine, ea lupta împotriva
tulburarilor legate de degenerescenta.
Prajita într-o grasime oarecare sau transformata în sos,
patlageaua rosie pierde o mare parte din substantele active; consumând-o cruda,
se profita la maximum de pretioasele sale calitati.
Rosia combate constipatia, deoarece sâmburii si coaja
stimuleaza miscarile peristaltice intestinale, eliberând intestinul prin
„razuirea" lui si strângerea reziduurilor pâna si din pliuri.
In ce ma priveste , „toaleta" intestinelor în
modul urmator: la cina, taiati în jumatati sase sau sapte rosii si le punem într-o
tigaie încalzita în prealabil fara grasime. Rosiile lasând rapid zeama, practic
nu exista riscul de a se prinde. Condimentez dupa preferinta (sare, piper,
usturoi, verdeturi) si le las sa fiarba la foc moderat timp de cinci minute. Cu
acest fel de mâncare consum si câteva felii de pâine integrala, fara alta
hrana. Digestie va fi vizibil imbunatatita .
Patlageaua rosie nu se abate de la regula: „Printr-o cura
sistematica se obtine maximum de eficienta." Deci, iata un tratament usor
de urmat, prescris de Ramolo Mantovani:
-în prima saptamâna, se manânca trei sau patru rosii
dimineata, pe stomacul gol. La prânz si seara - meniu vegetarian.
-în a doua saptamâna: la micul dejun si la cina se manânca
numai rosii. La prânz, meniu vegetarian.
-în a treia saptamâna: patlagele rosii dimineata, fara alt
fel de hrana. La prânz si seara, meniu vegetarian.
Bineînteles, este vorba de rosii crude.
La sfârsitul celei de-a doua saptamâni sau chiar laînceputul
celei de-a treia, timp de doua zile se pot mânca exclusiv rosii (cantitatea
ranâne la latitudinea fiecaruia), cu putina pâine integrala.
Persoanelor care nu doresc sa consume meniuri vegetariene,
le recomand o hrana usoara, fara grasime.
O alta varianta a curei - preluata din lucrarea lui Raymond
Dextreit - care, ca si prima, trebuie urmata timp de 3 saptamâni: la micul dejun
mâncati doar rosii si începeti prânzul si cina cu 2 - 3 rosii. La fiecare 3-4
zile, meniul trebuie sa fie compus exclusiv din rosii (în cantitatea care va
convine).
Dupa o asemenea cura, se va observa ameliorarea colitei
(inflamatia mucoasei intestinului gros), ameliorarea simptomelor nefritei si a
litiazei urinare si biliare.
Bogata în vitamina C, rosia mai contine o substanta minerala
rara, bromul, care are calitati sedative (de calmare a excitatiei nervoase)
remarcabile.
Alegeti întotdeauna rosii sanatoase si bine coapte.
Cura cu suc de rosii, dimineata pe stomacul gol, contribuie
la redobândirea sanatatii. Daca vi se pare ca are un gust prea acid puteti sa-l
neutralizati, amestecându-l cu suc de morcovi, de patrunjel proaspat sau de
telina, ceea ce îi va spori calitatile tonice si antianemice.
In sfârsit, pentru a usura digestia amidonului si a
produselor fainoase, folositi patlageaua rosie asociata cu acestea.
Deoarece nu contine zahar, rosia poate fi consumata de
diabetici. Datorita faptului ca nu contine sare, cardiacii si hipertensivii
trebuie sa o includa în alimentatia lor.
Uz extern
Patlageaua rosie este activa în combaterea cosurilor,
(acnee): se taie o rosie în doua si se tamponeaza cosurile cu pulpa ei. Se lasa
vreo 15 minute, apoi se spala. A doua zi se tamponeaza cosurile cu suc extras
din frunze proaspete de macris. Tratamentul se face alternativ: într-o zi cu
suc de rosii, în ziua urmatoare cu suc de macris.
Puncte negre: se taie în rondele o rosie proaspata si se
aplica pe fata, lasând-o timp de 25 de minute. Apoi se clateste cu apa minerala
în care s-a adaugat putin suc de lamâie (o lingurita la 300 ml de apa).
Amestecata cu putin ulei de masline, patlageaua rosie se
poate folosi sub forma de masca pentru tenul uscat: se curata de pielita o
rosie mare si se zdrobeste cu furculita. Se adauga doua lingurite de ulei de
masline si se amesteca bine. Se aplica pe fata si se lasa zece minute, apoi se
clateste.
Ten gras: se lotioneaza fata cu o bucata de vata îmbibata în
suc de rosii, apoi se clateste.
Preventiv, împotriva întepaturilor de insecte: se fac doua
sau trei legaturi de frunze de rosii si se atârna în dormitor. Ele au
proprietatea de a alunga insectele.
Daca ati fost întepat de o viespe sau de o albina: scoateti
acul si frecati zona cu frunze zdrobite de patlagele rosii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu