Mancare pentru bebelusul tau

 

Eşti îngrijorată ? Lasă , că se face EL mare !

Uite , vezi ? Deja ştie ca este filmat !

Bebelusul tau trebuie sa creasca sanatos, asa ca dupa ce a trecut la faza in care poate manca si mancare simpla, poti incepe sa ii pregatesti mancare speciala pentru el. Nu te feri sa incerci acest lucru si sa alternezi mancarurile, pregatindu-i cat mai des diferite feluri de mancare care sa fie bombe de vitamine pentru organismul lui. 

Mancarea pentru bebelusi poate fi impartita in doua categorii: gatita (prin fierbere, coacere, prajire etc.) sau pregatita fara a fi supusa unui astfel de proces, din produse crude.
Atunci cand mergi la cumparaturi gandeste-te la ce poate manca copilasul tau: fructe, legume, lapte, carne, cu conditia ca toate sa fie cat mai proaspete. Laptele trebuie sa fie nepasteurizat iar carnea cu cat mai putina grasime.

Legumele si fructele pot fi pregatite pentru bebelus atat sub forma cruda, cat si prin gatire: fierbere, coacere etc. Ii poti servi insa si orez, oua sau mancare pe baza de paste, pentru a alterna felurile de mancare.

Daca cumperi carne, pentru micut ia peste si pui, pentru ca acestea ii vor asigura multe substante care il vor ajuta in

Cum sa pregatesti mancare care nu trebuie gatita

 

1 Foloseste fructe si legume, pe care sa le strivesti

Un amestec foarte hranitor este cel din banane si avocado. Il poti face fie simplu, strivind cele doua fructe si amestecandu-le intr-un piure, fie amestecand piureul obtinut cu doua linguri de iaurt (pentru copiii cu varsta de peste 7 luni), lapte sau cereale pe baza de orez.  

Fiecare din aceste doua fructe poate fi folosit simplu, in amestec cu cereale pe baza de orez sau cu lapte. Ai grija insa ca bebelusul caruia ii dai avocado sa aiba varsta mai mare de 6 luni.

2 Fructe si legume date pe razatoare
 

Atunci cand copilul a mai crescut un pic si poate mesteca, ii poti da si legume si fructe date pe razatoarea mica, pe care i le dai fie intr-un amestec simplu, fie amestecate cu iaurt. 

Cum sa pregatesti mancare care trebuie gatita

1 Pune la fiert mai multe legume decat pana acum

Atunci cand fierbi legumele pentru mancarea pe care o pregatesti pentru tine, adauga un morcov sau un cartof in plus, pe care sa il faci apoi piure pentru bebe.

2 Gateste legume si fructe in cuptor

Daca pui in cuptor cartofi, pune si doi cartofi pentru micutul tau. Ulterior ii vei putea transforma intr-un fel de mancare pentru bebelusi foarte gustos si hranitor. Astfel, bebelusul nu va simti numai mirosul de mancare din casa si nu va pofti, pentru ca va manca si el din ce gatesti tu. 

Poti pune in cuptor si cativa morcovi sau felii de mar, pe care ulterior sa i le servesti copilului tau. Peste legume poti stropi cateva picaturi de ulei de masline, care va transforma gustul final al legumelor pe care le pregatesti. 

O mancare de bebelusi cu un gust foarte bun poate fi obtinuta daca asezi intr-o folie de staniol doua radacini de pastarnac, doi morcovi, doi cartofi, peste care pui cateva picaturi de ulei de masline, le invelesti bine si le pui la cuptor. Nu uita ca inainte sa le pui in folie sa le speli si cureti bine, iar dupa aceea sa le pisezi.  

La cuptor mai poti pune si mere, si piersici, bostanei sau dovlecei, toate aceste fructe si legume fiind foarte gustoase si pline de substante bune pentru organismul micutului tau.

3 Carnea fiarta sau coapta este o delicatesa hranitoare

Poti obtine un piure cu un gust foarte bun si hranitor pentru bebelus daca fierbi carnea de pui sau peste si o maruntesti fie cu ajutorul unui blender, fie prin masina de tocat. 

 Poti face insa si peste la cuptor si sa il maruntesti apoi pentru copil, avand grija sa ii scoti toate oasele ramase.

4 Ouale, orezul si macaroanele

Daca vrei sa-i dai bebelusului tau oua, cumpara numai proaspete, cu coaja intacta si cat mai curata. Imediat ce ai ajuns acasa, pune-le la frigider. Atunci cand le pregatesti, lasa-le sa fiarba bine, pana cand galbenusul este tare si poate fi desprins cu usurinta de albus. Da-i bebelusului numai galbenusul de ou, si ai grija ca acesta sa fie tare. Pentru a i-l da, inmoaie-l fie cu zeama de la carnea sau legumele fierte sau cu putin lapte. Nu-I servi copilului mancare obtinuta din prepararea oualor, precum maioneza, inghetata etc.

Daca ii pregatesti copilului mancare pe baza de macaroane sau spaghetti ori chiar orez, fierbe-le pana sunt foarte moi, apoi transforma-le intr-un piure pe care sa i-l dai copilului.

Alte sfaturi pentru pregatirea mancarurilor pentru bebelusi

1 Oala sub presiune

O idee buna pentru fierberea legumelor sau a carnii este cu ajutorul oalei sub presiune pentru ca substantele continute de legumele si carnea puse la fiert se pierd mai putin prin acest tip de fierbere.

2 Ocoleste cuptorul cu microunde

Ocoleste pe cat posibil pregatirea mancarii pentru copil la cuptorul cu microunde, acesta ar trebui sa fie ultimul pe lista in ce priveste modalitatie de gatit. Razele pe care le elibereaza cuptorul cu microunde ar putea creste cantitatea de substante nocive din mancarea bebelusului.

3 Ocoleste prajelile

Nu praji in ulei mancarea pentru copil pentru ca micutii sunt mult mai sensibili decat adultii in ce priveste substantele chimice dezvoltate prin prajire.

4 Arunca mancarea neterminata

Mancarea ramasa neterminata trebuie aruncata pentru ca sa nu dezvolte baterii sau microbi.

5 Foloseste lapte si zeama pentru piure

Atunci cand pregatesti piureuri poti folosi pentru subtiere lapte sau zeama ramasa dupa ce ai fiert legumele sau carnea. Aceste lichide pot fi adaugate si peste branza sau cerealele care sunt prea groase.  

6 Ai grija la curatenie

Fii atent/a ca vasele in care pregatesti mancarea bebelusului sa fie foarte curate iar inainte de a te apuca de gatit spala-te bine pe maini, pentru a nu lasa in mancare microbi. Spala bine instrumentele cu care amesteci sau tai mancarea pentru bebelus, folosind apa fierbinte si detergent. Clateste-le si usuca-le bine si foloseste-le numai pentru pregatirea mancarii pentru copil.

7 Fara sare si adaosuri

Nu adauga sare, siropuri, condimente, frisca, sosuri, umpluturi sau zahar atunci cand gatesti mancare pentru bebelus.

8 Mancare adaptata la varsta si nevoile bebelusului

Adapteaza tipul de mancare pe care il pregatesti la varsta bebelusului, cu cat e mai mic, cu atat textura mancarii trebuie sa fie mai subtire. In plus, nu ii da bebelusului mancare pregatita de tine decat dupa ce te-ai consultat cu medicul lui, care te va indruma in legatura cu ce legume si fructe ii poti pregati. 

Aluat de paine delicios

Painea este unul dintre alimentele pe care le consumam aproape zilnic. Pentru cei care o pregatesc acasa si nu o cumpara din comert, uneori retetele clasice nu mai sunt de ajuns. Ca orice mancare, painea poate fi asezonata intr-o multitudine de forme, adaugand condimente si diverse zarzavaturi care sa duca la un produs delicios.

Obtinerea unei paini delicioase

Macinarea graului. Painea facuta din grau proaspat macinat are un gust mai dulce, o textura mai atragatoare si o aroma mai apetisanta. Cu o banala rasnita puteti macina graul (preferabil organic) la diferite dimensiuni. Celor carora li se pare macinarea personala a graului o povara, le va fi de ajuns o singura incercare pentru a se convinge ca e un proces rapid, data fiind cantitatea relativ mica de macinat.

Adaugati condimentele/ierburile care va incanta cel mai mult. Oregano, levantica, ulei de masline, frunze de maslin sau foi de dafin, usturoi sau ceapa – toate pot fi adaugate (preferabil nu simultan) in aluaturile pe care le faceti, in functie de intrebuintarea pe care le-o veti da dupa coacere. Daca ierburile si zarzavaturile nu sunt suficiente, puteti oricand sa adaugati stafide sau alune pentru a obtine gustul dorit.

Sfaturi utile in prepararea aluaturilor

Cand amestecati aluatul in robot (mixer, kitchen aid etc.), aveti grija sa nu depasiti momentul in care aluatul formeaza o bila catifelata. Nu se recomanda mixarea exagerata.

Drojdia este elementara pentru succesul aluatului. Daca aceasta este expirata sau inactiva, din orice alt motiv, aluatul nu va creste. In cazul in care nu gasiti drojdie proaspata, puteti folosi si drojdia uscata pe care o puneti intr-un vas mai mare sa se dizolve in 200 ml de apa calda (35-40 grade). Lasati sa stea 5 minute.

A prepara un aluat de faina integrala 100% este destul de dificil duce la o densitate ridicata a produsului. Daca doriti o paine mai pufoasa si mai usoara,combinati faina integrala cu faina alba neprelucrata in procente egale.

Daca nu framantati aluatul la mana, asigurati-va ca folositi paleta pentru framantat a robotului. Paleta standard de taiat din inox va taia lanturile de gluten ce se formeaza, iar painea nu va creste la fel de bine.

O paine standard se obtine din 400-500 g faina.

Aluatul il puteti lasa la crescut in maniera clasica, punand un prosop peste el si lasandu-l la temperatura camerei sau, in cazul in care doriti sa-l coaceti mai repede, il pueti pune in cuptorul incalzit la 35-40 de grade Celsius. Temperatura optima pentru ca aluatul sa creasca bine e de 25 grade celsius.

  

Pozele lui VLĂDUȚ

EU SUNT VLĂDUȚ

    

     

     

 

 

  

   

    

 

Remedii cu Medicina naturista - Fructe, legume, cereale si plante medicinale

Fructe, legume, cereale si plante medicinale
folosite in medicina naturista

 

    

Borșul crud bundă în vitamine din complexul B, minerale și bacterii bune (probiotice), rezultate în urma fermentării. Tărâțele de grâu conțin cantități mari de vitaminele B1, B2, B3, B5, B6 și B9 (acid folic). Acest grup de vitamine ajută la transformarea alimentelor în combustibil, oferindu-ne energie pentru întreaga zi. Din acest motiv, este o idee mult mai bună să bem o cană cu borș crud decât o cană de cafea. Vitaminele B sunt asociate cu reducerea stresului și anxietății, buna funcționare a sistemului nervos, imunitar și hormonal, îmbunătățirea nivelului hemoglobinei, memoriei și dispoziției. Trebuie să știm că vitaminele B din borș se absorb într-o proporție mult mai mare decât din suplimentele alimentare din farmacii. Tot datorită tărâțelor de grâu, borșul ne oferă doze generoase de minerale. Este în special bogat în:

Sursa:AICI  

Ce să mai citim? 

Virusul Misterios

Europa este o "cum ar fi pe care am moștenit-o"

Măsuri de maximă protecție

Sheme Electronice

Robotul ADN ar putea ucide celulele canceroase

SARS a fost o boală relativ rară; la sfârșitul epidemiei, în iunie 2003

Planet REBOOT

Fii propriu tău nutriționist  

Coloniile de pe planeta Marte ar putea deveni realitate

 Îmbătrânirea
Este un proces fiziologic normal, la nivelul anumitor aparate şi sisteme. După vârsta de 60 de ani se observă cele mai multe dintre efectele îmbătrânirii, dar ele pot fi întârziate prin câteva manevre simple.
Renunţaţi la fumat. Ţigara este principalul vinovat de o lungă listă de afecţiuni ale inimii, plămânilor, ficatului şi ale altor organe, fiind acuzat şi de scăderea duratei de viaţă a fumătorilor.
Consumaţi cu moderaţie băuturi alcoolice. Alcoolul ajunge în toate celulele corpului, distruge genele şi afectează ficatul.
Respectaţi programul de somn. Organismul are nevoie de 8 ore de somn pe zi pentru a-şi repara celulele şi a odihni inima.
Adaptaţi alimentaţia la corp.
Renunţaţi la grăsimile saturate. Încercaţi o dietă de 2 săptămâni fără carne, fără prăjituri şi îngheţate. Consumaţi cereale integrale, fructe şi legume şi peşte gras - somon, macrou, sardine, care inhibă activitatea distructivă pe care radicalii liberi o au asupra celulelor.
Schimbaţi-vă modul de a privi îmbătrânirea. Persoanele care privesc pozitiv îmbătrânirea trăiesc, în medie, cu şapte ani mai mult decât cei care sunt îngrijoraţi de înaintarea în vârstă.
O reacţie chimică ce produce îmbătrânirea este procesul numit glicozilare. Zahărul se leagă de proteină în interiorul celulelor, făcându-le rigide şi tulburi în loc de limpezi şi elastice. Glicozilarea determină apariţia cataractei şi rigidizează articulaţiile. Aceasta poate fi scăzută prin reducerea glucidelor (zahărului) din alimentaţie.
Corpul poate fi menţinut puternic şi elastic prin exerciţii fizice ca mersul pe jos, înotul şi gimnastica aerobică.
Cura cu argilă
Cura cu argilă, pe care o puteţi folosi de două ori pe an, pentru detoxifierea organismului şi cura cu grâu încolţit sunt două metode simple de tratament şi întreţinere pentru persoanele în vârstă, slăbite de boli sau cu o vitalitate scăzută.
Argila sau lutul este un pământ fin, ale cărui granule au dimensiuni microscopice şi se găseşte în straturile profunde ale solului. Acest pământ are, folosit intern şi extern, calităţi medicinale deosebite.
Argila are un rol important în menţinerea stării de sănătate şi de echilibru a organismului, prin mai multe mecanisme, printre care cel mai important este acela de detoxifiere. Datorită capacităţii sale de absorbţie, argila acţionează ca un fel de burete în organism. Se îmbibă cu toate materiile nocive de pe calea digestivă, materii nocive care apoi sunt eliminate prin urină şi fecale. Curăţă stomacul, vezica biliara şi ficatul, intestinele, protejează rinichii şi vezica urinară.
Prepararea se face foarte uşor, o doză obţinându-se dintr-o jumătate de pahar de apă rece la care se adaugă o linguriţă de argilă. Se lasă să stea 4-5 ore, după care se poate folosi.
Amestecul cu argilă nu se prepară în vase de metal, plastic sau teflon, ci numai în vase de porţelan sau lemn.
În primele şapte zile se bea, înainte cu 20 de minute de fiecare masă numai apa limpede din paharul cu argilă, fără sedimentul de pe fundul paharului. După o săptămână se bea tot conţinutul paharului, amestecând apa cu argilă cu o linguriţă, astfel încât să se omogenizeze. Administrarea se face înainte de masă, fiind luate în total 1-3 doze pe zi, pe tot parcursul tratamentului.
Durata tratamentului de dezintoxicare este de 21 de zile.
Cura cu argilă pentru tratarea anumitor boli
Atunci cand argila se foloseşte pentru tratamentul unor boli cronice, doza rămâne neschimbată - o linguriţă de argilă la un pahar de apă, luându-se zilnic două-trei doze. Perioada de acomodare, în care se bea doar apa limpede, fără argila de pe fundul paharului, este de doar trei zile, după care se consumă apa cu argila omogenizată. În funcţie de tipul bolii, se face cura cu argilă între 10 şi 21 de zile pe lună.
Pe parcursul curei cu argilă se ţine un regim alimentar cu grad redus de toxicitate, din care se elimină carnea, grăsimile, cafeaua, băuturile alcoolice, condimentele. Se vor consuma legume, fructe şi zarzavaturi proaspete, sucuri naturale de legume şi fructe.
Cataplasme cu argilă
Într-un vas de sticlă, de lemn sau de ceramică se amestecă argila cu apă caldă şi cu cantităţi mici de uleiuri, tincturi sau macerate de plante până se obţine o pastă densă. Se pun cataplasme pe zonele afectate, puţin mai mari decât suprafaţa respectivă. Cataplasmele se aplică reci (pe regiuni inflamate sau pe partea de jos a abdomenului) şi călduţe pe regiunea ficatului, pe rinichi, pe vezică, pe oase.
Băi de argilă
Pentru o cură se folosesc 10 pungi de argilă (a 1 kg). În prima zi se pun în cadă 2 pungi de argilă peste care se adaugă puţină apă, până se înmoaie argila. Apoi se adaugă apa caldă şi se face baie, timp de 20 de minute.
A doua zi se scoate apa din cadă cu un furtun şi, peste argila rămasă, se mai adaugă 2 pungi. Se înmoaie, apoi se adaugă apă caldă şi se face baie. În următoarele 3 zile se procedează la fel. Din a şasea până în a douăsprezecea zi baia se face practic cu întreaga cantitate de argilă. Există mai multe tipuri de argilă:
Argila verde conţine hidroxid de fier, Ca, Mg, K şi Mn. Are o mare putere absorbantă, motiv pentru care este frecvent folosită.
Argila roşie este argilă oxidată, bogată în oxid de fier, se foloseşte în tratarea anemiilor şi a bolilor de sânge.
Argila galbenă este mai rar utilizată, are o formulă asemănătoare cu cea verde.
Argila albă are o putere de absorbţie mai scăzută decât cea verde, este potrivită pentru tratamentul de început cu argilă.
Argila albastră este folosită mai ales în uz intern.
Argila gri este cea mai periculoasă (citotoxică). Poate conţine între 25 şi 75 la sută cuarţ.
Cura cu grâu încolţit
100 de grame de germeni de grâu conţin fosfor (1050 mg%), magneziu (342 mg%), calciu (71 mg%), vitaminele A, B, E, D, PP, enzime şi anumiţi hormoni vegetali.
Cura cu grâu încolţit trebuie să dureze mai mult de o lună pentru a-şi dovedi eficienţa. Efectele maxime se observă după trei luni de la începerea tratamentului.
Adulţii pot consuma 3 - 6 linguri pe zi, iar pentru copiii cu vârste cuprinse între 7 şi 14 ani doza este de 1-2 linguri pe zi.
Germenii de grâu se administrează dimineaţa, pe stomacul gol. 100 g de grâu se spală cu apă rece. Apoi se pun într-un vas şi se acoperă cu apă. Se aşază într-un loc cald, în bucătărie, şi se acoperă cu un şervet. După 24 de ore se spală, se dă prin maşina de tocat, pentru a fi mărunţit, după care se amestecă cu miere.
Grâul încolţit este indicat în întârzierile de creştere la copii, boli de piele (acnee, eczeme, afecţiuni infecţioase recidivante), îmbătrânire, îmbătrânire prematură; afecţiuni hepatice, subponderalitate, tromboflebită, artrită, afecţiuni oculare, afecţiuni respiratorii recidivante, impotenţă şi sterilitate masculină, amenoree, dismenoree, anemie, lipsă de calciu şi magneziu, dureri de cap, migrene, insomnie.
Primele efecte care se observă sunt oprirea căderii părului, mărirea acuităţii vizuale, îmbunătăţirea coordonării mişcărilor, întărirea dinţilor, înfrumuseţarea pielii, reglarea activităţii nervoase, mărirea vitalităţii.

Alte remedii: Folosirea curentă a drojdiei de bere are un efect regenerator, care poate ajuta organismul să rămână tânăr şi în formă. Drojdia conţine nu numai o mare cantitate de proteine, minerale şi vitamine, ci şi acid nucleic. Acesta din urmă conduce procesul de formare a celulelor noi, care le înlocuiesc treptat pe cele deteriorate, iar acest proces întârzie îmbătrânirea prematură. Persoanele în vârstă pot constata în doar câteva luni o ameliorare a stării generale şi un surplus de energie. Pielea devine suplă, tenul se colorează, starea de sănătate se îmbunătăţeşte. Drojdia de bere poate reface flora intestinală distrusă de medicamente şi antibiotice. Are acţiune în afecţiuni diverse, precum enterite, colite şi diaree, ciroză, toate formele de avitaminoză B, diabet, furunculoză, acnee şi seboree, scleroză în plăci, dar poate fi folosită şi în caz de osteomielită, pneumonie, gripă sau anemie. Cura cu drojdie de bere este eficientă dacă este urmată timp de trei-patru luni. Se administrează de 2-4 ori pe zi, dimineaţa şi seara, amestecată cu lichide, de preferat după mese. Dizolvată şi băută înainte de masă taie pofta de mâncare, micşorând numărul de calorii primite de organism.

Fructele si zarzavaturile au certe valori nutritive si calorice. Este bine de stiut, in acest sens, ca sub raport caloric, de exemplu, 100 de grame de struguri de buna calitate echivaleaza cu o cantitate similara de carne slaba de vaca sau de peste. In acelasi timp, merita a sti ca banalul cartof se constituie in materia prima a celei de-a doua piini a spetei umane;

tot legumele si fructele se constituie intr-o importanta sursa de energie pentru organism, si asta gratie in primul rind glucidelor pe care le contin, in special glucozei, levulozei si fructozei, pe departe cel mai asimilabil pentru organism dintre toate zaharurile existente in cadrul naturii verzi;

in aceeasi masura, fructele si zarzavaturile sint mari depozitare de vitamine, si inca de o mare varietate;

tot fructele si zarzavaturile sint mari depozitare de oligoelemente, deci de saruri minerale, alte elemente nutritive indispensabile vietii, asemenea vitaminelor;

fructele si legumele reprezinta, de asemenea, cele mai mari depozitare dintre elementele nutritive pe care ni le pune la dispozitie natura verde, in ceea ce priveste continutul in fibre alimentare, deci in celuloza. Or, sa nu uitam ca aceste fibre alcatuiesc cel de-al saptelea stilp de rezistenta al alimentatiei umane, ceilalti stilpi fiind reprezentati de glucide, proteine, lipide, apa, vitamine si de sarurile minerale. Prin marea lor bogatie in fibre alimentare, deci in celuloza, fructele si zarzavaturile sint stimulente de prim ordin ale tranzitului intestinal, tranzit cu implicatii dintre cele mai deosebite in ceea ce priveste echilibrul somatic, deci corporal, ca si in ceea ce priveste echilibrul psihic si starile de spirit. Mai e nevoie oare sa precizam, in acest sens, in ce masura constipatia generata de lipsa de celuloza din continutul intestinal asterne patul diverselor suferinte si al diverselor stari de spirit negative?

Telina si cicoarea sint aperitive, adica sporesc apetitul; ca ridichile si salata sint depurative, adica contribuie la curatirea interna a organismului; ca sparanghelul, prazul, pepenii si fructele in general sint diuretice, adica favorizeaza eliminarea urinii; ca usturoiul si ceapa sint, la rindul lor, printre altele si vermifuge, adica contribuie la eliminarea parazitilor intestinali; ca varza rosie este expectoranta, in vreme ce cea alba, gratie vitaminei U pe care o contine in cantitati semnificative, este cicatrizanta pentru ulcerele tubului digestiv; ca anghinarea este colagoga, adica favorizeaza eliminarea bilei, contribuind pe aceasta cale la optimizarea digestiei intestinale

Fructele, si dintre acestea in special merele, consumate fie coapte fie rase, fie sub forma de zeama, s-au dovedit de o mare utilitate in tratamentul colitelor si enterocolitelor, mai ales cind acestea tin de virsta copilariei, si asta gratie sarurilor de pectina pe care aceste fructe le contin, si in special acestui constituent deosebit al acestor saruri, reprezentat de pectatul de nichel;

Fructelor si zarzavaturilor le mai sint proprii certe proprietati uricolitice, respectiv de dezintegrare in organism a acidului uric, de unde indicatiile acestor elemente, tinind de natura verde, in tratamentul artritelor ca si al litiazelor renale.

Despre sucurile din fructe

Cum insa atit fructele si zarzavaturile sint suportate mai cu dificultate de catre unii, din cauza unor particularitati reactive ale tubului digestiv, sau din cauza unor suferinte ale acestuia, se impune ca, in aceste situatii, sa beneficiem de proprietatile lor complexe, pe linie nutritiva si sanogenetica, consumindu-le sub forma de sucuri. Sucurile de fructe, caci in special acestea se bucura de o larga utilizare, se obtin prin stoarcerea fructelor sanatoase, ajunse la maturatie, stoarcere care se poate realiza fie pe calea mijloacelor celor mai simple, fie pe calea mijloacelor cele mai sofisticate, constind in mixere etc.   Este ideal, ca sucurile de fructe sa fie consumate in stare proaspata, respectiv imediat sau numai la scurt timp dupa prepararea lor.  Cind, din diverse motive, aceste sucuri nu sint consumate imediat dupa prepararea lor sau la scurt interval dupa aceasta este de presupus, ca ele vor fi afectate de fermentatia alcoolica sau vor fi deteriorate pe calea diversilor agenti poluanti, a diverselor ciuperci si levuri, care vor contribui la degradarea lor calitativa. De unde se impune asigurarea stabilitatii lor.

In ce afectiuni se folosesc mai ales  

Dar, indicatia absolut majora pe aceasta linie vizeaza in special pe cei care, suferind de gastrite, ulcere gastro-duodenale si enterocolite, iar numarul acestora este dupa cum stim foarte numeros, tolereaza mai cu dificultate componenta celulozica a fructelor, dupa cum stim foarte bine reprezentata in perimetrul acestor produse naturale, sau cel putin a unora dintre ele. Consumul de fructe sub forma de sucuri, vizeaza insa o paleta mult mai larga de boli, si, implicit de bolnavi, boli ca obezitatea, ateromatoza si dislipidemia - boli ce se caracterizeaza prin cresterea grasimilor totale din singe sau numai a unor fractiuni lipidice de genul trigliceridelor si a colesterolului; mai beneficiaza de actiunea sucurilor de fructe si cei care sufera de diabet, anemie, insuficienta cardiaca, hipertensiune arteriala, litiaza biliara si renala cu acid uric, alte boli hepatice si renale, ca si diverse afectiuni intestinale.

Care este compozitia lor

In compozitia fructelor si legumelor intra in primul rind apa, si anume, in proportie de 80-90 la suta. Bogat reprezentate sint si glucidele si levuloza, dupa cum stim foarte folositoare pentru organism. Urmeaza in ordine acizii organici, mai ales cel malic, tartric si citric, care sint metabolizati si transformati in organism in carbonati alcalini. Continind cantitati importante de acizi organici, care le confera gustul caracteristic, sucurile de fructe si legume au actiune alcalinizanta asupra tumorilor organismului si asta intrucit acizii sint metabolizati in saruri alcaline.

De exemplu, 1 kg de capsuni aduce in organism baze cit 9 g bicarbonat de sodiu; 1 kg de struguri cit 6 g bicarbonat, iar 1 kg de suc de lamiie, cit 4 g bicarbonat.

Bine reprezentate in sucuri sint si vitaminele, mai ales cele hidrosolubile de genul vitaminei C, B1 si B2. In cantitati mai reduse se gasesc si vitamine liposolubile. Acestea aflindu-se mai ales in fructele oleaginoase ca migdalele, nucile si maslinele. Alte fructe ca lamiia, portocalele, mandarinele, migdalele, nucile si caisele, au cantitati reprezentative de vitamina A, mai ales sub forma de provitamina de genul carotenului. Este bine de stiut, ca unele vitamine se pot distruge in cursul pasteurizarii si sterilizarii sucurilor, ca si prin conservarea lor indleungata, de unde necesitatea consumarii in stare proaspata.

Tot bine reprezentate in sucurile de legume sint si oligoelementele minerale, care se gasesc fie sub forma de saruri organice solubile, fie sub forma de saruri anorganice. Dintre oligoelemente in cantitate mai mare se afla potasiul, calciul si magneziul. Sodiul se gaseste in fructe si legume in general in cantitati mici. Sarurile minerale contribuie la actiunea alcalinizanta a sucurilor.

 Sucul de struguri poate acoperi 90-95 la suta din necesitatile de vitamina C ale organismului.

-Sucul de rosii este si el bogat in acid ascorbic, respectiv in vitamina C, apoi in caroten, fier si potasiu. Acest suc stimuleaza secretiile digestive, motiv pentru care luat inainte de masa este aperitiv, ca si sucul de telina. Sucul de rosii reprezinta, in plus, o bautura reconfortanta, cu indicatii speciale in anemii si convalescenta.

-Sucul de varza alba reprezinta la rindul sau un bogat rezervor de vitamina C, de derivati sulfurosi cu marcata activitate antimicrobiana, ca si de saruri. Contine, de asemenea un principiu activ cu actiune antitiroidiana, ca si un factor cicatrizant in ceea ce priveste ulcerele gastroduodenale.

-Sucul de morcovi impresioneaza prin calitatile mari de caroten, motiv pentru care se bucura de mare trecere in toate bolile tributare lipsei sau insuficientei de vitamina A din organism.

-Sucul de ridichi negre da rezultate excelente in colecistitele si angiocolitele cronice, mai ales insotite de constipatie, exercitind efecte benefice asupra peristatismului intestinal, ca si asupra musculaturii netede a canaliculelor biliare, usurind in felul acesta secretarea bilei.

Fructe

Se foloseste frunza si fructul.
Contine: tanin, acid citric, malic, tatric, bezoic, zahãr, pectinã, pectozã, albuminoide, materie colorantã, factori vitaminici P.

PROPRIETÃTI:
Astringent antiseptic, antiputrid, bactericid, dizolvant uric, ocrotitor ai peretilor vasculari, antisclerotic, antidiabetic.

INDICATII:
A. UZ INTERN:
Enteritã, diaree, dizenterie, putrefactii intestinale, hemoragii prin fragilitatea capilarã, retinopatii, aterosclerozã, tulburãri circulatorii, diabet, insuficientã biliarã.
B. UZ EXTERN:
Stomatite, faringite, afte.

MOD DE FOLOSIRE:
A. UZ INTERN:
* Boabe bine coapte, consumate crude, sau sub formã de jeleuri, marmelade.
* Decoct - o lingurã de fructe la o ceascã de apã, fiierte 5 minute, infuzate 15 minute; se strecoarã prin presare; se consumã 2-6 cesti pe zi.
* Tincturã de afine - 100 gr. afine, 1 litru rachiu, se lasã la macerat 15 zile. Se consumã 2-5 gr. pe zi, în putinã apã, înainte de mese, indicat pentru afectiuni catarale, diaree, scrobut.

B. UZ EXTERN:
* Decoct - o manã de fructe la un litru de apã, se fierbe panã scade la jumãtate. Se foloseste la clãtitul gurii, împotriva stomatitelor, faringitelor, aftelor, la spãlarea exzemelor, sub formã de comprese în cazul hemoroizilor.
* Frunzele au proprietãti hipoglicemiante, se folosesc în infuzie, sau decoct, în doze de 30-40 frunze la litrul de apã.

• ALUNA (CORYLUS AVELLANA)

  Contine cea mai mare cantitate de materii grase, azotate, de asemenea calciu, fosfor, magneziu, potasiu, sulf, clor, sodiu, fier, cupru, vitaminele A, B.
  PROPRIETÃTI:
  Foarte nutritivã si energeticã, Digerabilã, dizolvant al calculilor, Vermifug.
  INDICATII:
  Adolescentã, crestere, sarcinã, sporturi, tuberculozã, litiazã urinarã, colici nefritice, tenie.
  MOD DE FOLOSIRE:
  A. UZ INTERN:
  * Fructul ca atare.
  * Ulei de alune - o lingurã dimineata timp de 15 zile, contra teniei.
  * Extract fluid de frunze - 60-80 picãturi pe zi, contra varicelor, edemelor gambelor, are actiune vasoconstrictoare si tonifiantã.
  * Are efect antiepileptic, se consumã esenta de alun, sau uleiul heraclin.
  B. UZ EXTERN:
  * Comprese din infuzie de frunze, aplicatã pe plãgi, ulcere ale gambei.

• ANANASUL (ANANAS SATIVUS)

  Contine: apã, în proportie de 75,7 %, materii azotate 0,68 %, materii gazoase 0,06 %, materii zaharate 18,4%, materii extractive 4,35%, celuloza 0,57%, cenuse 1,24% acizi citric malic, vitaminele A, B, C, o drojdie si un ferment, iod, magneziu, potasiu, calciu, fosfor, fier, sulf.
  PROPRIETÃTI:
  Nutritiv, stomahic, diuretic, dezintoxicant, sporeste potenta sexualã.
  INDICATII:
  Anemie, crestere, convalescentã, demineralizare, dispepsii, intoxicatii, aterosclerozã, artritã, gutã, litiazã, obezitate.
  MOD DE FOLOSIRE:
  * Fructul foarte copt.
  * Suc.

• ANGHINAREA (CYNARA SCOLYMUS)

  Contine: protide, lipide, zaharuri, insulinã, apã, mangan, fier, fosfor, vitamina A.
  
  PROPRIETÃTI:
  * Foarte digerabilã, mai ales crudã, energetic, stimulent, aperitiv, tonic hepatic, tonic cardiac, depurativ sanguin, antitoxic, diuretic, împiedicã secretia lactatã.
  
  INDICATII:
  * Astenie, surmenaj, crestere, insuficientã hepaticã, renalã, litiazã, reumatism, gutã, artrite, intoxicatii, infectii intestinale.
  
  MOD DE FOLOSIRE:
  *In ciorbe, fierte.
  * Crudã, în caz de diaree.
  * Rãdãcina de anghinare este diureticã, se consumã în decoct cu vin alb. Se recomandã pentru tratarea reumatismului, gutei, litiazei, icterului.
  * Frunza (extrasul din frunzã), are efect asupra sistemului sanguin, circulator, renal. 

• ZMEURA (RUBUS IDAEUS)

          Contine: apã, materii azotate, materii grase, materii extractive, zaharuri, celulozã, cenusi, acid citric, malic, salicilic, fragarinã, vitamina C. Datoritã levulozei este indicat diabeticilor.

  PROPRIETÃTI:
  Tonic, stomahic, aperitiv, depurativ, diuretic, laxativ, sudorific, rãcoritor.

  RECOMANDARE:
  Astenie, dispepsii, dermatoze, gutã, constipatie, insuficienta transpiratiei, afectiuni febrile, temperamente bilioase.

  MOD DE FOLOSIRE:
  * Fructul ca atare.
  * Sucul de zmeurã, cu cel de coacãze, diluat în apã, este rãcoritor în stãri febrile, infectioase, rujeolã, scarlatinã, greutate gastrointestinalã, inflamatii urinare, febre bilioase.
  * Frunzele au proprietãti astringente, diuretice, laxative.
  * Salatã de zmeurã, fragi, coacãze, îndulcitã, sampanizatã, consumatã rece.
  * Jeleu, gem.

  In aceasta carte sunt prezentate:

  • 34 de fructe (incepand cu afina, aluna, ananasul, anghinarea si terminand cu smochina, strugurii si zmeura)
  • 21 de legume (arahida, arpagicul, bostanul ... telina, usturoiul, varza)
  • 12 cereale (floarea soarelui, graul, hrisca ... orzul, ovazul, secara)
  • 98 de plante medicinale (anasonul, asmatuiul, albastrelele, arnica ... urzica, vascul, valeriana, volbura)

  De asemenea, in cartea mentionata veti mai gasi:

  • 30 de ceaiuri medicinale de larga circulatie (antiastmatic, antibronsitic, anticolitic ... sedativ, sudorific, tonic)
  • zeci de retete de bauturi (sucuri, siropuri, infuzii, decocturi) avand proprietati terapeutice deosebite in tratarea unor afectiuni diverse (cardiovasculare, respiratorii, digestive, urinare etc.)
  • 149 de termeni de specialitate definiti pe intelesul tuturor (abces, acnee, acuitate, acut, analgezic .... varice, venotonic, vasodilatator)
  • 32 de plante medicinale folosite in industria farmaceutica (aloe, angelica, brandusa, ciumafaie .... spanzul, toporasii, vinarita)
  • index alfabetic al afectiunilor, descrierea plantelor medicinale utilizate in fiecare caz si actiunea lor (abcese, acnee, aftoza bucala, amigdalite ... ulcer, urticarie, varice, viermi intestinali)

  AFINA (VACCINIUM MYRTILLUS)

Legume

Arpagicul (ALLIUM SCHOENOPRASUM)

Este o liliacee, ca si usturoiul, ceapa, prazul. Toate contin o esentã sulfuratã. Se gãsesc proprietãti analoge sau comparabile.Contine: siliciu, esentã sulfuratã.

PROPRIETÃTI: Antiputrid, digestiv, anticanceros.INDICATII: Util în caz de dispepsii si de fermentatii intestinale.MOD DE FOLOSIRE: in salate si aperitive.

 Bostanul si pepenele tamaios (CURCUBITA PEPA, CURCUBITA MOSCHATA)

Existã numeroase specii, cum ar fi: bostanul de Brazilia, pepenele tãmaios de Marsilia, dovleacul galben,dovleacul rosu, cel gri, verde, dovleacul turban, cel din America. La toate aceste tipuri se foloseste miezul precum si semintele.
Contine: leucina, tirozina, peporezina, vitamina B, provitamina A, fosfor.

PROPRIETÃTI: Nutritiv, sedativ, rãcoritor, emolient, pectoral, laxativ, diuretic.

INDICATII:
Astenii, infectii urinare, insuficienta renalã, hemoroizi, dispepsii, enterite, dizenterie, constipatie, afectiuni cardiace, insomnii, diabet.

MOD DE FOLOSIRE:
a) UZ INTERN:
* Crud, amestecat cu aperitive, în supe, înnãbusit.
* Un pahar de suc dimineata, pe nemancate, ca laxativ.
* Se piseazã 50 gr. de seminte, se amestecã cu miere. Se foloseste în 3 reprize, din jumãtate în jumãtate de orã. Dupã o orã, se bea o infuzie de ceai purgativ, pregãtit dupã cum urmeazã: 1 linguritã de coajã de crusin la o ceascã mare de apã, care se dã în clocot 2 - 3 minute.
* Semintele, împreunã cu cele de castravete, de pepene galben, decojite si pisate se fierb în apã sau lapte. Emulsia este calmantã si rãcoritoare, are efect împotriva insomniilor, durerilor inflamatorii ale cãilor urinare.
b) UZ EXTERN:
* In cataplasme, contra arsurilor, a inflamatiilor, abceselor, a cangrenei senile.

 MORCOVUL (DAUCUS CAROTA)

Este cea mai pretioasã legumã pentru om.
PãrtI utilizates: pulpa, sucul, frunza uscatã, semintele.
Contine: vitaminele A, B, C, caroten, zaharuri, dextrozã, sãruri minerale, fier, fosfor, calciu, sodiu, potasiu, magneziu, arsenic, mangan, sulf, cupru, brom, asparagina.

PROPRIETÃTI:
Tonic, remineralizant, antianemic, întãreste imunitatea naturalã, factor de crestere, antidiareic, antiputrid, cicatrizant gastric, depurativ, fluidifiant biliar, pectoral, diuretic, favorizeazã lactatia, vermifug, cicatrizant al rãnilor, întineritor al tegumentelor.

INDICATII:
A. UZ INTERN:
Astenii, tulburãri de crestere, demineralizare, rahitism, carii dentare, anemii, insuficientã a acuitãtii vizuale, enterocolite, infectii intestinale, diaree, colibacilozã, ulcer gastro-duodenal, hemoragii gastro-intestinale, constipatie, afectiuni pulmonare (tuberculozã, bronsite cronice, astm), scrofulozã, reumatism, gutã, litiazã, aterosclerozã, insuficientã hepato - biliarã, icter, insuficienta lactatiei, dermatoze, parazitI intestinali (tenia), prevenirea bolilor infectioase, degenerative, prevenirea îmbãtranirii, a ridurilor.
B. UZ EXTERN:
Plãgi, ulcere, arsuri, furuncule, dermatozã, eczeme, pecingine, degerãturi, crãpãturi, cancerul sanului (pentru ajutorare).

MOD DE FOLOSIRE:
A. UZ INTERN:
* Suc de morcovi cruzi. Intre 50-500 gr. pe zi, dimineata si seara. Pentru copii se dilueazã cu apã.
* Amestecat cu lapte - expectorant.
* Supã dintr-un kg. de morcovi, fierti de douã ori, într-un litru de apã, si paserat - contra constipatiei.
* Supã din 500 gr. morcovi, fierti într-un litru de apã, paserati, se adaugã apã clocotitã si lapte panã se ajunge la un litru de compozitie, se adaugã 1 linguritã sare marinã - împotriva diareei infantile. Se pãstreazã la rece.
* Pentru o mai bunã mineralizare a organismului copiilor, se va da un terci de cereale cu supã de frunze uscate de morcovi.
* Impotriva gazelor intestinale, ca stimulent, aperitiv, diuretic - se folosesc semintele. O infuzie dintr-o lingurã de seminte la o ceascã de apã datã în clocot.
B. UZ EXTERN:
* Decoct de morcovi, aplicatii de morcovi dati pe rãzãtoare, cataplasme de frunze proaspete pisate, lotiuni din decoct de frunze proaspete - pentru abcese, cancerul sanului, plãgi recente, ulcere ale gambei, arsuri, furuncule.
* Decoct de frunze de morcovi în gargarã - pentru afte, abcese ale gurii, bãi sau spãlãturi în degerãturi, crãpãturi.
* Lotiuni cu suc de morcovi pentru îngrijirea fetei, a gatului (cu lãptucã, rosie, castravete, fragi). Dau suplete si prospetime. Impotriva aparitiei ridurilor.
Morcovul reprezintã un puternic factor de echilibru.

Varza (BRASSICA OLERACEA)

Contine: feculã verde, albuminã vegetalã, rãsinã, extrace gomos, extract solubil în apã si alcool, sulfat nitrat de potasiu, oxizi de fier, sulf, protide, lipide, glucide, minerale ca fosfor, calciu, fier, vitaminele B2 , PP, D2 , A.

PROPRIETÃTI:
A. UZ INTERN:* Anemie, slãbiciune generalã, aefctiuni respiratorii, gastrice, intestinale, tratarea alcoolismului, a ulcerelor gastruce sau duodenale cu ajutorul substantei extrase "glutamina", antibiotic, colite ulceroase, remineralizant, antiscorbutic, întretine nutritia tesuturilor, întarzie semnele exterioare de îmbãtranire, factor de echilibru nervos, dezinfectant, tonifiant, previne cancerul, energetic, paraziti intestinali.
B. UZ EXTERN:
* Crãpãturi, degerãturi, contuzii, plãgi diverse, ulcere ale gambei, cangrene, necroze, arsuri, eczeme, acnee, tumori albe, afectiuni vasculare, hemoroizi, flegmoane, panaritiu, furuncule, abcese, nevralgii reumatismale, migrene, cefalee.

MOD DE FOLOSIRE:
A. UZ INTERN:* Crudã sau înãbusitã, suc proaspãt - în caz de acnee, alcoolism, anemie, artrite, colite, betie, cirozã, demineralizare, constipatie, stãri depresive, dureri musculare, reumatismale, eczeme, enterite, gripã, infectii intrestinale, litiazã urinarã, nervozitate, rahitism, scrobut, seboree, ulcer gastric, viermi intestinali.
* Bronsite cronice - decoct cu 60 gr. varzã fiertã o orã în 0,5 litri apã, cu un adaus de 70 gr. miere .
B. UZ EXTERN:* Antrax, abcese, furuncule - se aplicã frunze crude.
* Acnee - lotiuni din suc proaspãt.
* Afectiuni ale gambelor - frunze de varzã crude, aplicate pe zona dureroasã.
* Arsuri - aplicãri de frunze proaspete de varzã.
* Astm bronsic - aplicatii de frunze proaspete de varzã pe piept, pe gat, omoplati.
* Congestie cerebralã, insolatie - aplicarea frunzelor de varzã crude pe crestet, ceafã.
* Dureri musculare, reumatice - se aplicã 3-4 straturi de frunze de varzã, se acoperã cu un material cãlduros; se reînnoiesc de 3 ori pe zi. Se mai pot aplica cataplasme cu frunze fierte în vin alb.
* Mãsti de frumusete - aplicãri de frunze 1 orã, dar se recomandã pãstrarea pe toatã durata noptii.