Lista mea de bloguri

duminică, 24 iunie 2012

Despre bebelusul tau



Ti-ai imaginat de sute de ori cum va arata, ce va face, cum iti va surade prima oara si cand va face primii pasi. Dar chiar din primele saptamani realitatea poate depasi cu mult orice scenariu de-al tau.



Remedii naturale pentru polipii nazali. 
Cum îţi poţi ajuta copilul cu ce ai prin bucătărie

În afara intervenţiei chirurgicale, metoda clasică de rezolvare a problemei la majoritatea copiilor cu această afecţiune, există o serie de remedii naturiste care ameliorează simptomele.

În afara intervenţiei chirurgicale, metoda clasică de rezolvare a problemei la majoritatea copiilor cu această afecţiune, există o serie de remedii naturiste care ameliorează simptomele. De la durere la nivelul sinusurilor, nas infundat şi încărcat şi strănuturi dese, până la mâncărime la nivelul ochilor pierderea gustului şi mirosului şi instalarea sinuzitei cronice, efectele dezvoltării polipilor nazali sunt greu de suportat, mai ales pentru copii.   „Deşi tratamentul constă în intervenţie chirurgicală, asta nu înseamnă că nu avem la dispoziţie şi soluţii naturale de a menţinere a inflamatiei în limite acceptabile şi, bineînţeles, soluţii de  prevenire a apariţiei acestor polipi”, explică, pentru Adevărul, specialistul în fitoterapie Elena Badea.   Inhalaţiile cu ceiauri din plante, spălăturile cu soluţii saline şi tinctura de propolis sunt cele mai simple şi la îndemână remedii naturiste.   „Pentru obţinerea efectelor antialergic, antiinflamator şi de fluidizare a secretiilor, se poate apela la inhalaţiile cu ceaiuri din plante precum: coada şoricelului, salvie, brad sau ulei esenţial de eucalipt, lavandă, şoc, muşeţel, urzică, cimbru şi mentă. Inhalaţiie sunt recomandate seara, înainte de culcare, când copilul are nevoie mai mult decât oricând de eliberarea tractului respirator pentru un somn liniştit", mai spune specialistul în fitoterapie.   Spălăturile cu soluţii saline (sare şi apă) pot completa terapia cu inhalaţii   „Soluţia  salină ajută la ameliorarea simptomelor locale, la fluidizarea mucusului şi la eliberarea cailor nazale blocate din cauza polipilor. Iată o variantă de peparare a soluţiei saline: la un litru de apă se pun o linguriţă cu sare (de preferat sare de mare, dar se poate folosi şi sare de bucătărie din aceea mare, fără iod) şi o linguriţă de bicarbonat. Se lasă să fiarbă 10 minute. Cu acest preparat, călduţ, se spălă nările. Aplicarea se face cu ajutorul unei seringi, de obicei, seara. E foarte important să nu lăsăm copilul să iasă afară cu nările umede.   Cel de-al treilea remediu naturist, tinctura de propolis, este indicată doar celor care nu au alergie la acest produs apcol, pentru că, altfel, problemele de respiraţie se spot agrava instantaneu.   „Tinctura de propolis se utilizează înainte de mese, intern. Se administrează câte două picături de tinctura de propolisla fiecare 5 kg corp,  pe un miezde pâine. Se mestecă bine şi se înghite”, incheie Elena Badea, care recomandă şi consultarea unui medic pentru instituirea tratamentului alopat.    Alimente care ajută   Specilistul recomandă, de asemenea, o alimentaţie din care să fie eliminate elementele cu grad alergenic mare (alune, nuci, ouă, produse cu gluten etc) şi în care să fie intruduse în alimente bogate în seleniu, zinc, vitamin C şi E care ajută la fortifierea organismului.    „Fructele şi legumele care conţîn flavonoizi (mere, pere, ceapă roşie şi galbenă, broccoli, struguri roşii, cireşe, citrice, fructe de pădure, vin roşu) şi alimentele care conţin Omega 3 (cu efect antiinflamator) şi care ajută la ameliorarea simptomelor: nuci, soia, seminţe de în, somon, cod etc”, încheie specialistul.  

Citeste mai mult: adev.ro/pbb7sg


Atenție la Convorbirea despre Polipi

I-am trimis spray-ul de polipi
Eu am comandat din Anglia
Vreo 200 de lei, dar am luat 4 sau 5 si a venit curierul la ușă
Poate găsește si in Republica Moldova
Gasisem la o farmacie de acolo dar costa peste 100 lei unul singur
Foarte scump in Rep. Moldova
Da, dar tb să bage cardul
Însă au fost serioși, foarte serioși
Aaa, e transportul gratuit in Anglia de la firma aia
Revital Așa se numește firma
Si i-am mai dat tot niște homeopate, niste bobite miici in apă dar nu mai stiu cum se numesc.... Am citit articole pe internet
Să aibă grijă să fie mereu nasul desfundat, cu sprayuri obisnuite de nas
Să ii aspire mucisorii cu Batista bebelușului
E o chestie cu un furtunas care se pune la aspirator
Și să ii spună mereu să respire pe nas, să nu stea cu gura deschisă
Polipii au rolul lor de apărare si nu tb scoși
Eu i-am salvat, si nu i-am operat
Le au mari, mai mari decât trebuie dar ii las așa
Ii fac poză la ce ți - am scris că am ceva treabă pe aici...
Mă bucur că vă vedeți!



1. In primele saptamani de viata, nou-nascutul vede doar ce se afla pe o raza de maximum 30 cm in fata ochilor si vede putin in ceata. In schimb, recunoaste mirosul mamei si il prefera tuturor celorlalte.

Pumnisorii sunt stransi, la fel ca si piciorusele, aceasta fiind pozitia lui „preferata“ in mediul intrauterin. Bebelusul s-a nascut deja cu 100 de miliarde de neuroni. Plange destul de mult - in medie, trei ore pe zi.

2. Cam jumatate din timpul cat doarme este in acea faza de somn in care poate visa. Cercetatorii cred ca bebelusii folosesc orele de atipit pentru a putea procesa informatiile pe care le acumuleaza in timpul zilei.

Din a doua luna stii deja cam ce fel de bebelus ai: unul linistit sau mai bataios. Jocul lui preferat este acum sa observe. Daca tu imiti sunetele pe care le scoate sau grimasele pe care le face te va privi minute in sir. Inca nu vede in culori: de-abia din luna a treia de viata distinge nuantele de rosu, apoi de verde si albastru.

Va focaliza insa bine de-abia dupa primele sase luni de viata. In a doua luna are deja mai mult control asupra muschilor gatului si, in curand, va putea sa-si sustina cateva minute capul drept, daca este tinut in pozitie verticala. Nu-l fortati insa, ajutati-l tinandu-i in continuare capul, pentru ca el oboseste extrem de repede.

3. Cum inteleg ei lumea
Din primele zile de viata, bebelusul tau incearca sa inteleaga Lumea si face asta observand ce se repeta (sigur, inca nu e constient de acest lucru). Schimbarile il cam deranjeaza. Orice interfereaza cu programul lui de masa si somn il perturba complet. Nou-nascutii au nevoie de un program care sa-i ajute sa-si dea seama care este ritmul zilnic. Trebuie sa stie cand e zi si cand e seara.

Nu-l adormi noaptea cu lumina aprinsa (copiilor mici nu le este frica de intuneric, asa cum cred adultii.) Pe de alta parte, gandeste-te ca asa cum bebelusul se adapteaza la programul pe care i-l stabiliti, tot asa si el va impune propriul program.

4. In luna a treia de viata coordonarea ochilor este mult imbunatatita: poate urmari un obiect care descrie un arc de cerc. Culoarea ochilor este inca albastru-gri, dar nu va mai dura mult si veti vedea exact pe cine din familie a mostenit. Daca este pus pe burtica, va ridica pieptul si capul la aproximativ 45 de grade, aratand cumva ca un micut Sfinx (pozitia este, de altfel, folosita in practicile yoga sub denumirea de baby cobra).

Cand implineste patru luni poate face deja o multime de lucruri: cea mai mare realizare este ca, sprijinit de o perna, sta in fundulet. Este mult mai constient de „peisaj“ si incepe sa faca anumite conexiuni intre evenimente aparent distincte.

Acum, vederea anumitor lucruri familiare ii produce o senzatie de confort si placere, o asociaza pe mama cu caldura si dragostea, sanul sau biberonul - cu ora mesei si asa mai departe. Plange cu „semnificatie“ si face pauze pentru a-ti da timp sa rezolvi problema care-l deranjeaza. Incepe sa se rostogoleasca si chiar sa rada.

5. Are nevoie si de tati. Cei mai multi dintre tatici isi intra mai greu in rol. In primul rand, nu prea stiu sigur cam ce se asteapta de la ei, cam ce-ar putea face pentru si cu bebelusul. Unii isi tin copilul in brate la cateva saptamani bune dupa ce s-a nascut, de teama sa nu-i faca rau.

Pe de alta parte, poate interveni un sentiment de gelozie al taticului care, dintr-o data nu mai este cel mai important din viata mamei. Daca mai vine si mama soacra in vizita, s-ar putea ca tensiunea si presiunea sa creasca.

6. Mami este cea mai buna jucarie
Vorbeste-i, joaca-te cu el, fa-l partenerul tau de „conversatie“. Fiecare privire, fiecare gest, fiecare vorba spusa pe un ton plin de tandrete il ajuta sa creasca mai bine, mai repede si mai sanatos. Studiile demonstreaza ca mamicile iubitoare au copii mai inteligenti si care, pe parcursul primului an se imbolnavesc semnificativ mai putin.

Parintii, in special mama, sunt cea mai buna jucarie a copilului, care va invata mult mai multe de la ei decat de la orice alta jucarie sofisticata pe care ar primi-o. In masura in care ai aceasta optiune, cheama pe cineva in ajutor in primul an. Te poate degreva de treburile „tehnice“ pe care le implica un copil mic - sterilizat biberoane si suzete, spalat tone de lucrusoare, gatit litri de supita care urmeaza sa fie pasata - si tu vei putea petrece efectiv timp cu bebelusul tau.




Cum tratăm polipii la copii?

Cunoscute în rândul pacienților ca “polipi”, vegetațiile adenoide sunt sursa unor boli complexe, frecvente și cu evoluție supărătoare la copii. Ele reprezintă hipertrofia țesutului limfatic în regiunea rinofaringiană (situată în spatele nasului).
În mod normal, un copil are în primii ani de viață un strat de țesut limfoid de aproximativ 3-4 mm, formând așa-numita amigdală faringiană Lushka. Acest strat va putea crește în dimensiune, ca urmare a episoadelor repetate de infecții virale și bacteriene, în special după primele încercări de integrare a copilului în colectivitate.

Cauzele apariției polipilor

Integrarea în colectivele de copii și măsurile personale precare de igienă reprezintă principalul motiv al îmbolnăvirilor repetate. Prin urmare, patologia produsă prin hipertrofia amigdalei faringiene va fi prezentă într-un procent mare la copiii cu vârsta între 3 și 7 ani. Există însă și cazuri de persistență a vegetațiilor adenoide până la post-pubertate.

O altă cauză a hipertrofierii țesutului limfatic faringian o poate reprezenta expunerea copilului la agenți iritanți - praf, emanații gazoase din mediul poluat, etc. sau la diverși alergeni.

Simptomele inflamării polipilor

Tabloul clinic generat de prezența vegetațiilor adenoide este extrem de divers și complex: în principal, se produce obstrucția nazală; subsecvent, poate apărea sau nu și rinoreea (curgerea nasului), cu aspect de secreție suprainfectată sau nu. Obstrucția nazală este mai supărătoare în timpul somnului, conducând la un somn întrerupt, însoțit adeseori de sforăit.

Uneori, se pot constata aspectele caracteristice sindromului de apnee în somn. Cert este că absența unei odihne satisfacătoare va conduce la o dezvoltare deficitară a copilulu, atât intelectuală, dar și fizică, determinând alterarea performanțelor copilului pe termen lung. Copiii netratați la timp dezvoltă modificări fizice de tip facies adenoidian, sunt adinamici, incapabili de concentrare mentală și adeseori singuratici.

Obstrucția nazală persistentă va conduce la permanentizarea rinoreei, cu aspect mucopurulent, la apariția tusei persistente iritative sau productive, la instalarea vocii nazonate, dar și a tulburărilor de pronunție, la apariția cefaleei, adenopatiilor (umflarea ganglionilor) în regiunea cefei și a gâtului. În evoluția persistentă a vegetațiilor adenoide, se poate ajunge la afectarea secundară, cu tendință de evoluție ireversibilă, a organelor din vecinătate (nas, gură, urechi, ochi, ganglioni limfatici, faringe, laringe, trahee și bronhii), cu apariția unor complicații severe, precum:
  • Rinoadenoidită;
  • Rinită cronică purulentă;
  • Focare de septicitate bucodentară;
  • Complicații otice: catar oto-tubar simplu, otită medie seroasă, otită medie adezivă, otită medie supurată;
  • Adenite și hipertrofii ganglionare;
  • Conjunctivite, dacriocistite;
  • Faringite descendente și faringoamigdalite, abcese faringiene;
  • Epiglotite, laringite acute subglotice;
  • Traheo-bronșite și bronșiolite, pneumonii.

Diagnosticul și tratamentul indicat în cazul vegetațiilor adenoide

Apariția acestor complicații marchează tardiv, dar absolut necesar, momentul pentru tratamentul vegetațiilor adenoide. Tratamentul este chirurgical și se face prin îndepărtarea vegetațiilor, numită adenoidectomie. Este o operație rapidă, se realizează în maxim 20-30 de minute, cu anestezie locală sau generală. Complicațiile, foarte rare, legate de această intervenție chirurgicală pot fi:
  • legate de actul anestezic;
  • de tip hemoragic;
  • de tip infecțios.
Vârsta optimă pentru efectuarea acestei intervenții chirurgicale este cuprinsă între 4 și 6 ani, făcând posibilă și rezolvarea definitivă a posibilelor complicații secundare. Într-o proporție de până la 8% din cazuri, este posibilă recidivarea acestei patologii prin refacerea țesutului adenoidian. Acest lucru se produce mai ales la copiii cu teren imunodeficitar sau alergic.

Postoperator, este recomandat repausul la domiciliu pentru 72 de ore, reintegrarea în colectivitate la aproximativ o săptămână de la intervenție, evitarea persoanelor răcite, precum și o eventuală terapie de stimulare a imunității nespecifice. Vindecarea se produce după aproximativ 8-10 zile de la operație, cu reluarea stilului de viață complet după 3 săptămâni.

În majoritatea cazurilor, este indicată, postoperator, modificarea stilului de viață. Ideale ar fi desfășurarea frecventă de activități în aer liber în perioade însorite, efectuarea periodică a unui sport, tratarea promptă a patologiei infecțioase de sezon de către medicul de familie sau de către un specialist, expunerea sezonieră a copilului la o cură helio-marină de 2-3 săptămâni sau la climatul de salină, de două ori pe an. Toate aceste măsuri pot stimula direct și indirect mijloacele de apărare naturală ale copilului împotriva bolilor.

Sursa : https://medcenter.ro/articole-medicale/cum-tratam-polipii-la-copii 



Meniul cel mai sănătos


Consultaţi cel mai sănătos meniu cu putinţă realizat de cercetătorii britanici

Oamenii de ştiinţă britanici au realizat cel mai sănătos meniu cu putinţă. Pentru obţinerea lui a fost nevoie de ani de zile în care cercetătorii de la Leatherhead Food Research, o organizaţie britanică independentă, au analizat 4.000 de reclame folosite de producători şi supermarket-uri pentru a-i tenta pe consumatori.
Cei care se gândesc că este plictisitor să alegi în fiecare zi mâncarea sănătoasă trebuie să-şi schimbe părerea. Meniul "minune" include o serie de alimente sănătoase, repartizate în cele trei mese principale, dar şi o mulţime de snacks-uri ce pot fi consumate pe parcursul zilei. El promite să fie nu doar sănătos, ci şi apetisant, scrie Daily Mail.
"Am vrut să arătăm că mâncarea sănătoasă nu trebuie să fie plictisitoare. Am efectuat zeci de teste în fiecare an, în ceea ce priveşte gustul produselor alimentare, şi am ajuns la o singură concluzie: indiferent cât de sănătos este un aliment, dacă nu e şi gustos, atunci nu se vinde", a declarat dr. Paul Berryman, şeful organizaţiei Leatherhead.
Somon, legume, nuci


Meniul începe cu o terină de somon proaspăt şi afumat, care conţine Omega 3 şi DHA (acid docosahexaenoic), benefic pentru artere, inimă şi creier. Terina trebuie consumată alături de o salată cu un dressing din ulei de măsline extravirgin, care este bun pentru menţinerea unui nivel normal al colesterolului.
O farfurie cu pui, linte şi legume reprezintă o masă hrănitoare şi sănătoasă, care corespunde cerinţelor a 80 dintre testele analizate de cercetătorii de la Leatherhead Food Research. Proteinele din acest fel de mâncare contribuie la o creştere a masei musculare, iar acidul pantotenic conţinut de linte reduce oboseala şi îmbunătăţeşte performanţa mentală.
La desert, un iaurt amestecat cu nuci şi sos de caramel fără zahăr este considerat perfect pentru digestie, dentiţie şi pentru controlul glucozei din sânge.
Prezenţa gumei de guar (E 412) în desert poate ajuta la menţinerea unui nivel sănătos al colesterolului, în timp ce lactoza contribuie la accelerarea tranzitului intestinal.
Nucile din desert sunt considerate un super-aliment, consumul a 30 de grame pe zi contribuind la îmbunătăţirea elasticităţii vaselor de sânge.
De asemenea, cercetătorii au inclus în meniu o băutură ce poate îmbunătăţi forma fizică. Ingredientele acesteia conţin elemente nutritive, precum calciu, zinc, fier, potasiu, seleniu şi magneziu. Printre recomandările cercetătorilor se numără un shake din fructe de pădure, considerat o masă pentru cei care ţin dietă. Acesta poate contribui la scăderea în greutate a celor care doresc să aibă o dietă strictă.
Pentru zilele şi nopţile reci este recomandată o ciocolată caldă, care conţine melatonină ce induce somnolenţa.    http://www.csid.ro/dieta

Top 5 alimente sanatoase


Pentru o sanatate ca la carte, include in alimentatia ta cele 5 categorii de alimente de mai jos:

Peste, un aliment foarte protector - maninca peste cel putin de 2 ori pe saptamina si fii riguroasa in ceea ce priveste prospetimea lor. In functie de modul de pregatire, un peste are un continut variabil in grasimi. Pentru a beneficia la maximum de acizii sai grasi esentiali, nimic nu este mai bun decit un peste pregatit in folie.

Carne: da, dar nu prea multa!
 - carnea este o excelenta sursa de proteine, fier si vitamine (B si B12), dar si de... grasimi. Nu trebuie deci sa mincam de mai mult de 2 ori pe saptamina.Carnea alba, iepurele, pasarea sau vitelul sunt cel mai usor de digerat.

Fructe si legume aproape la discretie - o alimentatie sanatoasa ar trebui sa integreze cel putin 2 pina la 4 portii de fructe si 3 pina la 5 portii de legume zilnic.

Lactate: nu este nevoie de prea multe
 - trebuie sa incercam sa diminuam consumul de lactate si sa trecem la brinzeturi slabe si putin fermentate: beaufort, branza de capra, comté etc. Atentie! Dintre toate varietatile de lapte, cel de vaca este cel mai indigest.

Cereale - de redescoperit
 - interesul cerealelor il constituie marea lor diversitate: nu ezita sa le incerci pe toate, astfel nu vei cadea in rutina. Cerealele se potrivesc foarte bine cu legumele care contin mai mult de 80% umiditate. Incearca asocierea cu morcovii sau cu prazul iarna sau cu ardeii iuti, dovleceii sau rosiile vara.     http://www.csid.ro/dieta

Ultima fita in nutritie: lactatele de capra. Vezi care e avantajul lor !

Din ce in ce mai multa lume consuma lactate de capra, in detrimentul celor de vaca. "Branza si laptele de capra sunt o varianta buna pentru persoanele care au probleme de digestie"

"Grasimile din laptele si branza de capra sunt emulsionate, asta inseamna ca moleculele lor sunt mult mai mici decat in laptele de vaca si se pot absorbi mai bine din tubul digestiv, sunt mai usor de digerat"
In schimb, numarul de calorii din lactatele de capra este similar cu al produselor facute din lapte de vaca.

Vladut Imagini

sâmbătă, 16 iunie 2012

Stranutul - Reactia imunologica

Stranutul si jucariile din plus 
  
Alergii, oameni care se sufoca, li se umfla fata, le curge nasul in nestire, tusesc, au mancarimi pe zone intinse le pielii, se confrunta cu reactii paroxistice la administrarea unor medicamente.

Medicina acuza alergiile, uneori punandu-le in carca si acuzatii pe care alergiile nu le merita. Oricum, fac unor oameni viata un calvar.

Alergia este o reactie imunologica exagerata la o agresiune obisnuita. Incercand o explicatie accesibila omului obisnuit, alergia inseamna ca, la aparitia unui factor banal (praf, puf de plop, polen), armata de aparare imunitara a unor indivizi porneste o batalie cu totul exagerata fata de un atac nesemnificativ. Este vorba de o dereglare a sistemului imunitar al unor oameni, mecanism pe care stiinta inca nu l-a descifrat. Si fiindca se intalnesc mai ales anumite tipuri de alergii, e bine sa mentionam ca cel mai frecvent se inregistreaza rinite alergice si astm alergic. In anumite perioade ale anului, puful de plop si polenul care plutesc in aer le provoaca anumitor oameni rinite alergice. Dar la o serie de alergeni se manifesta si o reactie in domeniul respiratiei, se constata simptome ale astmului alergic. Rinita este o inflamatie a mucoasei nazale, astmul alergic este o inflamatie a mucoasei de pe traseele respiratorii inferioare.

De regula, rinita alergica si astmul alergic actioneaza impreuna. Exista statistici care apreciaza ca din totalul de cazuri de astm, 70%-80% sunt de natura alergica. Rinita alergica inseamna curgerea secretiilor din nas, stranut repetat, pe omul alergic il mananca nasul, dar si ochii, care curg la randul lor, nu este vorba de un banal guturai, rinita tinde sa se permanentizeze, iar coincidenta instalarii ei cu sezonul polenului sau cu o anumita camera da de banuit ca este o alergie. In primul rand trebuie adoptate unele masuri nemedicamentoase. In praful de casa exista niste acarieni, adica micropaianjeni ce se inmultesc in umezeala igrasiei. Acarienii din praful de casa produc 70%-80% din alergiile respiratorii. Se impune renuntarea la covoare, la jucariile din plus, canapeaua trebuie inlocuita cu o saltea din burete, pernele si plapuma trebuie invelite cu huse antialergeni.




Mancare din Fructe


SALATA CU FRUCTE SI LEGUME


Timp de preparare: cca 20 minute. 
Cca 110 kcal/portie. 
Se consuma cu bagheta proaspata. 
Ingrediente 

200 g varza alba
200 g morcovi
4 l.s. suc natural de portocale
4 l.s. otet de fructe
1/2 l.c. sare
piper negru macinat
putin zahar
2 l.s. ulei de floarea-soarelui
8 jumatati de nuci
1 lg. frunze de patrunjel
2 mere mici acrisoare
felii de portocale pentru ornat

Mod de preparare 
1. Varza se taie in fasii subtiri si morcovii in cubulete mici. 
2. Se amesteca sucul de portocale cu otet, piper si zahar. Apoi se incorporeaza 
uleiul si se bate putin. Legumele se pun in marinata si se amesteca totul. 
3. Nucile se taie marunt. Frunzele de patrunjel se toaca si varful acestora se 
pastreaza pentru ornat. 
4. Merele se taie in patru, se indeparteaza cotorul si pulpa fructului se taie 
in felii subtiri. 
5. Salata de legume se asaza pe un platou sau pe farfurii impreuna cu merele. 
Deasupra se presara nuci si frunze de patrunjel. Se orneaza cu felii de 
portocale si cu frunzele de patrunjel tocate. 



Crema de fructe

•5 dl de iaurt, 250 g de zahar, 250 g de fructe, gelatina.
•Iaurtul se amesteca cu zahar si cu fructele zdrobite, apoi se adauga gelatina

dizolvata in putina apa. Se pune in pahare si se da la frigider



Crema de piersici

•500 g de piersici, 4 oua, 150 g de zahar, 1/2 pahar de vin, 2-3 foi de
gelatina.
•Se curata piersicile si se pun cu zaharul si vinul sa fiarba pana se obtine un
piure gros. Se adauga gelatina dizolvata in apa calda si galbenusurile. Se da
jos de pe foc si cand se raceste se adauga albusurile batuta spuma, se
incorporeaza, se pune crema in cupe si se da la frigider.

Salata de banane
      Ingrediente:

      banane (3), zahar pudra (2 linguri), zeama unei jumatati de portocale.

      Mod de preparare:

      Se curata bananele, se taie in felii, se stoarce portocala peste ele si se 
      amesteca cu zaharul.

      Servire:

      Se serveste rece. 

Salata de caise
      Ingrediente:

      caise (1/2kg), zahar pudra (150g), zeama de lamiie (1 lamaie), vin alb (1 
      pahar).

      Mod de preparare:

      Caisele se curata de coaja, li se scot iamburii si se pun intr-o 
      compotiera. Peste ele se presara zaharul pudra, zeama de lamiie si, la 
      sfirsit, paharul cu vin alb. Se da la rece.

      Servire:

      Se serveste peste 4-5 ore. 

Salata de capsuni
      Ingrediente:

      capsuni (500g), zahar tos (250g), vin rosu (1 pahar), coaja de lamiie (1/2 
      lamaie).

      Mod de preparare:

      Din zahar, vin si coaja de lamaie se fierbe un sirop gros. Cald, se toarna 
      peste capsunile curatate, spalate, scurse pe sita si puse intr-o 
      salatiera. Se da la rece.

      Servire:

      Se serveste peste 3-4 ore. 

Salata de pepene galben
      Ingrediente:

      pepene galben (1), zahar (3 linguri), rom (2 linguri).

      Mod de preparare:

      Pepenele, taiat bucatele, se presara cu zahar si se stropeste cu rom. Se 
      lasa la rece.

      Servire:

      Se serveste peste 2-3 ore. 

    




miercuri, 6 iunie 2012

Radicalii liberi


 

Dusmani de temut ai tineretii si sanatatii, ei sunt raufacatorii care ne imbatranesc pielea inainte de vreme, ne ameninta cu infarct si cu cancer. Adevarati teroristi ai celulelor, creeaza o veritabila anarhie in organism, dezarmandu-l in fata bolii. 

Aruncand o privire inlauntrul celulei, vom intelege mai bine ce-i face atat de periculosi si cum ne putem apara de ei




Ce sunt radicalii liberi?
Orice materie, fie ea piatra sau organism uman, se compune din particule infinitezimale: atomii. In nucleul acestor atomi se afla protonii si neutronii, iar in jurul lui se rotesc electronii, care se cupleaza cate doi, alcatuind o combinatie relativ stabila. Exista insa si electroni necuplati, singuri si instabili, "nerabdatori" sa se imperecheze, fie si cu electronii altor atomi. Ei se gasesc practic pretutindeni - in aerul pe care il respiram, in substantele chimice, in intregul organism - si reactioneaza cu agresivitate (radical), in tendinta lor de a scapa de singuratate...

Cum apar radicalii liberi?
 In fiecare dintre celulele corpului nostru se formeaza circa 10.000 de radicali liberi pe zi. Dintre acestia, radicalii de oxigen sunt cei mai agresivi. Daca ajung in plasma unei celule straine, ei ii capteaza electronii. Asadar, electronii isi schimba posesorul, se nasc mereu noi radicali liberi, porneste o reactie in lant. Astfel, se poate ajunge la dezechilibre enzimatice, modificari ale materialului genetic (mutatii), ca si la transformarea celulelor normale in unele atipice: cancer.
Si inflamatiile, precum si suprasolicitarea fizica sau psihica genereaza radicali liberi. Temperaturile foarte ridicate, razele ultraviolete si Roentgen favorizeaza, de asemenea, formarea acestor particule agresive. Totodata, radicalii liberi pot patrunde in organism venind din exterior, de pilda prin fumul de tigara, alcool, medicamente, ozon, smog, gaze de esapament, pesticide, metale grele si reziduuri continute in alimente.

Ce sunt si cum actioneaza antioxidantii?
 Deoarece un surplus de radicali liberi poate afecta tesuturile, organismul a dezvoltat strategii de aparare contra atacului atomilor agresivi. Dintre ele fac parte si antioxidantii, niste neutralizanti ai radicalilor liberi, pe care ii descompun, facandu-i astfel inofensivi. Organismul isi produce antioxidanti cu ajutorul unor oligoelemente ca zincul, seleniul si fierul, obtinute din alimentatie. Antioxidantii neutralizeaza radicalii liberi, punandu-le la dispozitie un electron, fara ca prin aceasta sa se transforme ei insisi in radicali liberi. Antioxidantii cei mai importanti pentru organism sunt vitaminele A, C si E, betacarotenul (provitamina A), bioflavonoidele si ubichinona (Coenzima Q10). Si acidului gras Alpha, ca si polifenolilor vegetali (din vinul rosu, de pilda) li se atribuie o actiune antioxidanta. Toate aceste substante trebuie introduse in corp prin alimentatie.

De ce sunt periculosi radicalii liberi?
Intr-un organism sanatos, radicalii liberi si antioxidantii se afla intr-un anumit raport natural. Insa, daca sistemele de aparare sunt slabite, radicalii liberi pot ataca membranele celulare, proteinele, grasimile si acidul dezoxiribonucleic, cu rol esential in mecanismul ereditar. Pe termen lung, acest stres oxidativ duce la degenerarea sau moartea prematura a celulelor. De pilda, numeroase studii au pus in evidenta faptul ca un deficit de antioxidanti sporeste riscul imbolnavirii de ateroscleroza. De aceea, unii oameni de stiinta sunt de parere ca atacul radicalilor liberi de oxigen asupra grasimilor, in special a colesterolului, reprezinta primul pas in aparitia aterosclerozei. Alte cercetari stiintifice indica o legatura intre nivelul redus de antioxidanti din sange si imbolnavirea de cancer.
Alte afectiuni, la a caror aparitie se crede ca radicalii liberi ar aduce o contributie insemnata, sunt: * inflamatiile cronice; * bolile neurologice, ca accidentul vascular cerebral, dementa senila sau maladia Parkinson; * neuropatiile, intervenite ca o complicatie a diabetului; * afectiunile reumatismale; * cataracta.
Preparatele cu vitamine ne apara de radicalii liberi?
Datorita actiunii oxidative asupra radicalilor liberi, vitaminele sunt o arma redutabila impotriva lor, doar ca ele se consuma repede, asa incat organismul necesita mereu altele. Studii intreprinse in ultima vreme au dovedit ca aportul de vitamine sintetice (pilule) nu are acelasi efect ca legumele si fructele proaspete. In pofida numeroaselor asigurari date de producatori, pana in prezent nu s-a putut raspunde cu certitudine absoluta la intrebarea daca antioxidantii administrati sub forma de comprimate sau pulbere ne protejeaza, intr-adevar, impotriva bolilor. O sinteza publicata recent, ce analizeaza rezultatele a 68 de studii stiintifice, arata, dimpotriva, ca vitaminele de sinteza pot fi uneori daunatoare: oamenii care luasera regulat preparate cu vitaminele A, E sau beta-caroten au trait mai putin. O posibila explicatie ar fi urmatoarea: in legume si fructe, vitaminele sunt inglobate in substante pe care organismul le asimileaza cu mult mai bine decat pe cele obtinute prin sinteza.
Insa, chiar daca luam in considerare aceste noi concluzii ale cercetarii, in unele situatii poate fi necesar sa compensam anumite carente din alimentatie, folosind preparatele sintetice cu vitamine - acolo unde este vorba de o avitaminoza diagnosticata de medic sau de un necesar sporit pe o perioada determinata, de exemplu la pacientii cu viroza, la gravide si mamele care alapteaza, la sportivii de performanta si bolnavii cronici. Protectia cea mai eficienta contra actiunii distructive a radicalilor liberi ne-o ofera insa alimentele naturale cu continut ridicat de antioxidanti.

Ce să mai citim? 

Virusul Misterios

Europa este o "cum ar fi pe care am moștenit-o"

Măsuri de maximă protecție

Sheme Electronice

Robotul ADN ar putea ucide celulele canceroase

SARS a fost o boală relativ rară; la sfârșitul epidemiei, în iunie 2003

Planet REBOOT

Fii propriu tău nutriționist  

Coloniile de pe planeta Marte ar putea deveni realitate



12 neutralizanti ai radicalilor liberi

(cantitatea de antioxidanti e masurata in milimoli pentru fiecare portie)

1. Mure 5,7
2. Nuci 3,7
3. Capsuni 3,6
4. Anghinare (preparate) 3,5
5. Merisor 3,1
6. Cafea 3,0
7. Zmeura 2,9
8. Afine 2,7
9. Cuisoare (macinate) 2,6
10. Suc de struguri 2,5
11. Visine 2,2
12. Vin rosu 2,2

Cum evitati stresul oxidativ
Reduceti consumul de bauturi alcoolice.
Evitati fumul de tigara.
Faceti miscare in aer liber, practicati cu moderatie sportul.
Nu va neglijati suferintele fizice, tratati-va cu perseverenta bolile cronice.
Protejati-va mai ales ochii de razele ultraviolete prea puternice.
Evitati expunerea indelungata la gaze de esapament, detergenti sau noxe.
Intrucat nu se poate exclude cu certitudine actiunea daunatoare a radiatiilor emise de aparatele electrice, cum ar fi telefonul mobil sau cel fara fir, limitati-va durata convorbirilor. De asemenea, nu stati prea mult si prea aproape de ecranul televizorului sau de computer.
Straduiti-va sa aveti un mod de viata echilibrat si evitati suprasolicitarea intelectuala, ca si cea fizica. Introduceti in programul dvs. zilnic pauze destinate odihnei si relaxarii.

Patlageaua rosie - Aliment de prima importanta

Rosia: leguma sau fruct ?


Rosiile reprezintă una din principalele culturi din grădina de legume, datorită
fructului care e un aliment foarte valoros, ce contine însemnate cantităti de substante hrănitoare. Într-un kg de rosii se găsesc cca 30-40 gr zaharuri, 20-60 gr vitamina A, 20-60 gr vitamina C, 40-50 mg calciu, 20-30 mg fier. 
Daca raminea doar planta decorativa, asa cum era cu sute de ani in urma, lumea ar fi pierdut mult. Din fericire, nu a trecut prea mult timp pina cind italienii i-au descoperit savoarea si rosia a devenit unul dintre cele mai importante ingrediente.

O rosie de marime medie contine aproximativ 25 de calorii si doar 2 grame de grasime. Este una dintre cele mai importante surse de vitamina A si vitamina C, acid folic, calciu, potasiu. O rosie contine o cantitate de fibra similara celei dintr-o felie de piine alba. Cercetatorii au descoperit ca rosia contine o substanta antioxidanta, numita lycopen, cu rol de prevenire in aparitia cancerului, in special cancerul de prostata. Lycopenul face parte din familia de pigmenti numite carotenoide, compusii naturali care dau culoare fructelor si legumelor. Lycopenul este cel mai puternic antioxidant din familia carotenoidelor si impreuna cu vitaminele C si E, protejeaza organismul impotriva radicalilor liberi care degradeaza celulele. Cercetatorii au aratat ca sucul de rosii, supele si sosurile contin de de cinci ori mai mult lycopen decit rosia proaspata.

Rosiile sint originare din Mexic, de unde au ajuns in Spania, prin anul 1500. Inainte se credea ca sint otravitoare si erau folosite ca planta ornamentala, mai ales in Marea Britanie. In anii 1800, rosiile nu au mai fost considerate element de decor, ci ingredient, fiind folodite la prepararea sosurilor si supelor. Schimbarea se datoreaza unora dintre cei mai mari mincatori de rosii, italienii, care au descoperit bogatia gustului acestei legume. Francezii le numeau "pommes d'amour", merele dragostei, intrucit credeau ca au proprietati afrodisiace. Germanii ii spuneau marul paradisului. In 1900, rosiile ajung in America. Aici sint acum una dintre cele mai consumate legume, dupa cartofi. America este tara care a dat raspunsul la intrebarea: Ce e rosia: leguma sau fruct? In acest raspuns, trebuie pornit de la ideea ca un fruct este partea comestibila dintr-o planta care contine semintele, in timp ce o leguma este tulpina, frunza sau radacina comestibila a unei plante. Astfel, daca in lumea stiintei este un fruct, legal, rosia este considerata o leguma. Acest aspect a fost dicutat chiar de Curtea Suprema din SUA. Decizia nu a fost luata "in interesul rosiei", ci in interesul statului, pentru ca, in acea perioada, importatorii de fructe nu plateau nici un fel de taxe, spre deosebire de importatorii de legume.

In lume exista aproape 10.000 de tipuri de rosii, in diferite culori, forme si marimi. Exista rosii cit o cireasa sau rosii mari, carnoase; rosii lunguiete sau rotunde; portocalii, roz, rosu aprins sau inchis. China este cel mai mare producator de rosii din lume, cu o productie de aproximativ 16% din totalul mondial. Peste 60 milioane de rosii sint produse in fiecare an, la nivel mondial. Conform unui sondaj al Consiliului Ambalajelor Metalice din SUA, 68% dintre bucatari folosesc rosii la conserva datorita facilitatii, calitatii si aromei.

Rosiile se pastreaza la temperatura camerei. Daca sint tinute in friigder, isi pierd atit proprietatile nutritive, cit si aroma. Rosiile care nu sint coapte suficient, trebuie pastrate intr-o punga de hirtie, intepata usor, in care se mai pune un mar sau o para. Aceste fructe elimina o substanta care grabeste coacerea. Peste iarna, rosiile se pot congela. Este recomandat sa se curete de coaja, pentru ca temperatura scazuta intareste coaja. Dupa ce se curata, se fierb aproximativ 5 minute. Se pun in congelator, fara sa se adauge vreun condiment. Congelarea face ca aroma unor condimente sa se piarda, in timp ce altele devin mai puternice. Curatarea rosiilor de coaja se face foarte simplu, taind cu cutitul un x la baza rosiei si tinindu-le in apa 10 - 20 de secunde.

Cind cumperi rosiile, fii atent sa fie ferme, culoarea sa fie frumoasa, sa nu aiba pete verzi si cind le atingi sa fie putin moi. Rosia trebuie sa fie grea cind o tii in mina. Trei rosii de marime medie cintaresc aproximativ 400 - 500 de grame. 
Rosia: patlageaua rosie

Aceasta leguma-fruct crestea în Peru în stare salbatica. Spaniolii au adus-o în Franta si în alte tari ale Europei în secolul al XVI-lea.
  
Indicatii
„Multa vreme s-a crezut ca patlageaua rosie este bogata în oxalati, darM. A. Gautier si Abahary au dovedit ca acestia nu exista decât în cantitati infime (0,003 mg dupa parerea primului autor, 0,001 mg dupa cel de-al doilea). Ea a fost considerata multa vreme un aliment neindicat suferinzilor de reumatism, guta si litiaza; dimpotriva, datorita sarurilor sale acide, ea are proprietatea de a alcaliniza sângele si, în consecinta, poate, dupa cum recomanda si A. Gautier, sa intre în regimul bolnavilor de artrita, carora le este recomandata, printre altele, pentru continutul sau caloric scazut si, mai ales, pentru continutul sau extrem de scazut în elemente azotate."
  
Pentru ca numerosi autori sunt de aceasta parere, este nejustificat ca bolnavii sa fie frustrati de un aliment care le poate ameliora starea de sanatate.

Patlageaua rosie este un aliment de prima importanta pentru sporirea rezistentei organismului împotriva atacurilor infectioase. Inzestrata cu calitati dezintoxicante, ea este foarte utila suferinzilor de arterioscleroza si artrita.

„Prin apa din compozitia sa, reprezentând90% din volum, rosia aduce în sânge, odata cu sarurile alcaline pe care le transporta si în care este foarte bogata, si alte elemente pretioase si necesare pentru a mentine sângele în stare de fluiditate perfecta, a distruge concretlunile uratice pe care acesta le poate contine, pentru alcalinizarea sângelui, daca acesta devine prea acid - cum este cazul la artritici - si pentru a scadea concentratia de uree sl elimina deseurile rezultate din degradarea proteinelor. "


In afara de actiunea sa purificatoare asupra sângelui, patlageaua rosie combate aciditatea gastrica si putrefactiile intestinale. Regeneratoare a celulei prin vitamina A pe care o contine, ea lupta împotriva tulburarilor legate de degenerescenta.
Prajita într-o grasime oarecare sau transformata în sos, patlageaua rosie pierde o mare parte din substantele active; consumând-o cruda, se profita la maximum de pretioasele sale calitati.
Rosia combate constipatia, deoarece sâmburii si coaja stimuleaza miscarile peristaltice intestinale, eliberând intestinul prin „razuirea" lui si strângerea reziduurilor pâna si din pliuri.

In ce ma priveste , „toaleta" intestinelor în modul urmator: la cina, taiati în jumatati sase sau sapte rosii si le punem într-o tigaie încalzita în prealabil fara grasime. Rosiile lasând rapid zeama, practic nu exista riscul de a se prinde. Condimentez dupa preferinta (sare, piper, usturoi, verdeturi) si le las sa fiarba la foc moderat timp de cinci minute. Cu acest fel de mâncare consum si câteva felii de pâine integrala, fara alta hrana. Digestie va fi vizibil imbunatatita .
Patlageaua rosie nu se abate de la regula: „Printr-o cura sistematica se obtine maximum de eficienta." Deci, iata un tratament usor de urmat, prescris de Ramolo Mantovani:
-în prima saptamâna, se manânca trei sau patru rosii dimineata, pe stomacul gol. La prânz si seara - meniu vegetarian.
-în a doua saptamâna: la micul dejun si la cina se manânca numai rosii. La prânz, meniu vegetarian.
-în a treia saptamâna: patlagele rosii dimineata, fara alt fel de hrana. La prânz si seara, meniu vegetarian.
Bineînteles, este vorba de rosii crude.
  
La sfârsitul celei de-a doua saptamâni sau chiar laînceputul celei de-a treia, timp de doua zile se pot mânca exclusiv rosii (cantitatea ranâne la latitudinea fiecaruia), cu putina pâine integrala.
Persoanelor care nu doresc sa consume meniuri vegetariene, le recomand o hrana usoara, fara grasime.
O alta varianta a curei - preluata din lucrarea lui Raymond Dextreit - care, ca si prima, trebuie urmata timp de 3 saptamâni: la micul dejun mâncati doar rosii si începeti prânzul si cina cu 2 - 3 rosii. La fiecare 3-4 zile, meniul trebuie sa fie compus exclusiv din rosii (în cantitatea care va convine).
Dupa o asemenea cura, se va observa ameliorarea colitei (inflamatia mucoasei intestinului gros), ameliorarea simptomelor nefritei si a litiazei urinare si biliare.
Bogata în vitamina C, rosia mai contine o substanta minerala rara, bromul, care are calitati sedative (de calmare a excitatiei nervoase) remarcabile.
  
Alegeti întotdeauna rosii sanatoase si bine coapte.

Cura cu suc de rosii, dimineata pe stomacul gol, contribuie la redobândirea sanatatii. Daca vi se pare ca are un gust prea acid puteti sa-l neutralizati, amestecându-l cu suc de morcovi, de patrunjel proaspat sau de telina, ceea ce îi va spori calitatile tonice si antianemice.
In sfârsit, pentru a usura digestia amidonului si a produselor fainoase, folositi patlageaua rosie asociata cu acestea.
Deoarece nu contine zahar, rosia poate fi consumata de diabetici. Datorita faptului ca nu contine sare, cardiacii si hipertensivii trebuie sa o includa în alimentatia lor.
  
Uz extern
Patlageaua rosie este activa în combaterea cosurilor, (acnee): se taie o rosie în doua si se tamponeaza cosurile cu pulpa ei. Se lasa vreo 15 minute, apoi se spala. A doua zi se tamponeaza cosurile cu suc extras din frunze proaspete de macris. Tratamentul se face alternativ: într-o zi cu suc de rosii, în ziua urmatoare cu suc de macris.
Puncte negre: se taie în rondele o rosie proaspata si se aplica pe fata, lasând-o timp de 25 de minute. Apoi se clateste cu apa minerala în care s-a adaugat putin suc de lamâie (o lingurita la 300 ml de apa).
Amestecata cu putin ulei de masline, patlageaua rosie se poate folosi sub forma de masca pentru tenul uscat: se curata de pielita o rosie mare si se zdrobeste cu furculita. Se adauga doua lingurite de ulei de masline si se amesteca bine. Se aplica pe fata si se lasa zece minute, apoi se clateste.
Ten gras: se lotioneaza fata cu o bucata de vata îmbibata în suc de rosii, apoi se clateste.
Preventiv, împotriva întepaturilor de insecte: se fac doua sau trei legaturi de frunze de rosii si se atârna în dormitor. Ele au proprietatea de a alunga insectele.
Daca ati fost întepat de o viespe sau de o albina: scoateti acul si frecati zona cu frunze zdrobite de patlagele rosii.

Intoleranța la lactoză

Un material BBC explică ce este intoleranța la lactoză și ce înseamnă lactaza. 70% din populație este intolerantă la lactoză. În viitor, la...