LAPTELE PASTEURIZAT sau Lapte Crud

DEVALORIZAREA LAPTELUI PRIN PASTEURIZARE

Pasteurizarea a fost descoperità în secolul trecut de Louis Pasteur .

Prin încàlzirea alimentelor trebuiau omorîte bacteriile .

Faptul cà astfel alimentele erau mai mult sau mai putin devalorizate, ba chiar deveneau un pericol pentru sanàtate, îl aratà o experientà relatatà de revista editatà la Oxford în iulie 1950, "Need and Matter": în Scotia s-au efectuat la o scoalà agricolà încercàri cu lapte crud si lapte pasteurizat. Opt vitei noi nàscuti au primit din prima zi lapte pasteurizat; iar alti opt lapte crud. Doi din prima grupà au murit deja dupà o lunà, unul a fost scutit în continuarea încercàrilor pentru a fi mentinut în viatà, un al patrulea vitel a murit la douà zile dupà perioada de încercare în timp ce ceilalti au mai putut fi salvati cu lapte nepasteurizat .

Viteii din a doua grupà, care au primit lapte crud, erau în cea mai bunà stare .

"Scrisoarea sànàtàtii" relateazà în nr.2/1972 urmàtoarele:

Doi oameni de stiintà americani, Pontenger si Simongene, au efectuat încercàri cu lapte pasteurizat la pisici. Aceste încercàri s-au extins la mai multe generatii de pisici .

Pisicile hrànite cu lapte crud s-au dezvoltat normal .

Laptele pasteurizat drept aliment principal la micutele pisici a dus la rahitism, care în majoritatea cazurilor a fost cauza decesului .

La toate pisicile care n-au primit lapte crud deja de la prima generatie s-au constatat avorturi. Animalele aveau un fel de a fi foarte schimbat; deveneau periculoase, zgîriau, muscau... La a doua generatie animalele erausubdezvoltate, la a treia generatie animalele erau în întregime degenerate .

Dupà cum rezultà din aceste încercàri laptele pierde forta lui nutritivà de îndatà ce este încàlzit sau fiert .

Biologul canadian Tobe scrie în cartea lui, "Enzyme, the Spark of Life" (enzimele, scînteia vietii) cà prin încàlzire sau pasteurizare si la fel prin procesele de fabricare si chimizare a alimentelor se distrug toate enzimele importante pentru viatà .

De aceea, elemente ale laptelui, mai ales calciul si fosforul, pot fi preluate numai într-o micà parte de càtre corpul nostru,restul intoxicà sîngele. Germenii bolilor care în ciuda pasteurizàrii stau peste tot la pîndà gàsesc în sîngele intoxicat prin pasteurizarea laptelui un cîmp fertil de dezvoltare .

Astfel, apar bolile. Pasteurizarea conditioneazà deci contrariul celor asteptate .

Cercetàtorul englez, J.M. Oliver confirmà aceste adevàruri în cartea sa "Proved remedies" în felul urmàtor: "O creangà uscatà este atacatà de viermi

si bacterii; de ce nu una sànàtoasà, pinà de sevà si viatà ?

Bacteriile sînt create pentru înlàturarea resturilor moarte si împlinesc astfel o datorie foarte importantà a naturii. De îndatà atacà substantele descompuse acumulate în sîngele nostru si a tesuturilor celulare; le învinovàtim de cauzarea bolii, desi nu sînt vinovatii propriu-zisi .

In aceastà privintà, astàzi toti medicii gîndesc la fel. Pentru a demonstra acest lucru, profesorul Henrich a înghitit un întreg flacon de bacili ai holerei care nu i-au fàcut nici un ràu .

O mamàfoarte îngrijoratà de copilul ei insista ca odorul ei sà primeascà numai lapte crud de la o anumità vacà din grajdul unui prieten, avînd convingerea cà se poate baza pe el. Dupà un anumit timp s-a aflat cà tocmai aceastà vacà era tuberculoasà în cel mai înalt grad .

Copilul a înghitit milioane de germeni de tuberculozà . I-a dàunat? Deloc .

Copilul se afla într-o stare atît de bunà datorità consumului de lapte crud si a altor cruditàti încît bacteriile n-au gàsit în el nici un teren fertil .

Oliver scrie în continuare cà laptele ar fi o "operà dieteticà". Dacà-l pasteurizàm devine o sursà de boli si moarte .

In revista englezà "Pun Health", nr. 47/1937, Dr. Hevelin de la spitalul din Londra, face unele relatàri despre cariile dentare la copii orfani din diferite orfelinate. El a gàsit cà laptele crud creea o protectie împotriva acestei boli. Incercînd în aceastà privintà la 750 de bàieti, s-au aràtat dupà 3-4 ani rezultate uimitoare. La un alt grup de 58 de copii care de la vîrsta de 6 ani care au primit regulat lapte crud s-a gàsit un singur caz de boalà dentarà. Alte încercàri au aràtat rezultate asemànàtoare .

Arnold de Vries, un cercetàtor american, relateazà în cartea sa, "The Elixir of Life", despre tot felul de încercàri efectuate în Anglia si America la universitàti si spitale. Copii càrora li s-a dat în exclusivitate lapte pasteurizat au fost dupà scurt timp vicitime ale scorbutului (lipsa de vitamina C), rahitismului (lipsa de calciu), deranjamente ale digestiei, diareei si altor boli. In loc ca laptele pasteurizat sà protejeze împotriva tuberculozei, încercàrile au demonstrat exact contrariul; într-un càmin de copii din Anglia, dintr-o grupà mai mare, 14 bàieti s-au îmbolnàvit de tuberculozà, dupà ce un anumit timp au fost hràniti regulat cu lapte pasteurizat, în timp ce în altà grupà de încercare care a primit lapte crud, numai un singur bàiat a fost victima acestei boli. Arnold de Vries descrie totul amànuntit si cu date .

Toate aceste prezentàri clarificà atît faptul cà pasteurizarea cît si fiertul laptelui sînt dàunàtoare. Nu numai cà sànàtatea oamenilor suferà prin aceasta, dar prin pasteurizarea laptelui se pierd miliarde de dolari .

Am locuit cîtiva ani în Florida, SUA. Odatà am fàcut efortul sà primesc din exterior pentru unii copii bolnavi lapte crud; dar a fost imposibil. Chiar si tàranii nu voiau sà-mi vîndà pentru cà legea de acolo interzice acest lucru.

Nestiinta poporului a folosit cîtorva oameni sà elaboreze asemenea lege. Singurul avantaj al pasteurizàrii consta în aceea cà laptele se poate pàstra

mai mult timp si poate fi transportat fàrà a se acri .

Consumatorului nu îi este de nici un folos, în schimb îi dàuneazà . Sà nu uitàm cà laptele crud contine mai mult calciu decît oricare alt aliment. Calciul este cel mai important din toate sàrurile nutritive, mai ales

pentru oase si nervi; 90% din populatie suferà din lipsa de calciu .

Multe boli, chiar si sciatica, artroza, boli ale coloanei, ale articulatii-

lor, inimii si nervilor, dar si fracturile sînt o urmare a acestei lipse de calciu crud .

In multe pàrti ale Germaniei nu se mai poate obtine lapte crud. In Elvetia stàm deocamdatà bine, desi si aici làptarii dispar unul dupà altul .

Dacà poporul nu este ajutat sà înteleagà, nu vom mai gàsi în curînd nici aici lapte crud. Deja de acum se consumà mai mult lapte pasteurizat, desi este mai scump .

Nici nu se stie cà o curà de lapte crud poate vindeca boli grele. Chiar si ca bàuturà, apei gazoase zaharisite si pe deasupra dàunàtoare, chiar si berii îi este superior în aceastà privintà .

Cine vrea sà se hràneascà mai ieftin si foarte sànatos, consumà mult lapte crud; iaurtul este în parte devalorizat prin fierbere. In plus acidul puternic furà corpului calciul. In schimb laptele crud este cea mai bunà sursà de calciu, este în proportie de 80% practic bazic si neutralizeazà asemànàtor cu legumele, acizii dàunàtori corpului, în màsura în care nu este prea acru si consumat cu màsurà, nu este periculos .

Reumaticii îl evità, îl cred riscant .

Care risc ? Pe baza exemplelor am recunoscut cà riscul trebuie càutat mai degrabà în laptele pasteurizat, nu în cel crud. In Bulgaria si în alte state din Est, laptele crud si acru trec drept hrana principalà, nici un om nu se gîndeste la risc. Dacà acolo multi trec de o sutà de ani, atunci o datoreazà laptelui crud .

Dacà trebuie sà atragem atentia asupra laptelui acru (pag 32.) sau sà îl înterzicem atunci sà fie interzisà mai întîi masina care nu numai cà este cauza a nenumàrate accidente, dar ridicà numàrul celor ràniti, schiloditi si cel al

invalizilor si mortilor .

In ceea ce priveste avantajele laptelui crud, acestea pot fi cel putin comparate cu acelea ale mersului cu masina .

Laptele crud are un efect de curàtire, de aceea este foarte igienic .

Bacteriile care se dezvoltà aici nu sînt periculoase si nu au vreo împortantà pentru cà laptele nu se stricà si nu putrezeste ci se acreste. Acest lucru îl datoreazà bacteriilor acidului lactic. Deci: nici o fricà, dacà laptele nu mai este proaspàt, are fect de curàtire si nu pierde nimic din valoarea lui .

Laptele crud nu se curàtà numai pe sine, dar dupà consum curàtà chiar interiorul organismului, intestinului de germenii descompunerii si bolilor, în timp ce laptele fiert si pasteurizat descompune; este mort si nu are nici o fortà de curàtire sau vindecare. Se spune cà modul de mulgere nu ar fi igienic. Dar dupà cum se stie azi deja 2/3 din lapte se mulge cu masina de muls, iar peste cîtiva ani asa cum se întîmplà în America tot laptele se va mulge automat, nu s-a observat cà laptele este filtrat ?

Nu cred cà este doar un pretext al adversarilor laptelui crud .

De altfel, prin pasteurizare laptele nu se mai face mai curat, dimpotrivà, politistii curàteniei, enzimele si acidul lactic sînt distrusi si s-a terminat cu igiena. Personal consum zilnic lapte crud .

De ce? Este alimentul cel mai comod, mai gustos si cel mai bun, cel mai usor digerabil, cel mai ieftin si cel mai valoros .

In familia noastrà desertul se compune cel mai adesea dîntr-o canà cu lapte crud. Mica mea fetità care are acum 7 ani a primit din prima ei sàptàmînà de viatà lapte de vacà, si s-a dezvoltat extraordinar. Nu a fost niciodatà vaccinatà . Sà se citeascà articolul: "Bolile de copii pot fi evitate" .

Vrem aici sà protestàm cît se poate de energic împotriva afirmatiilor lui Walter Sommer, conform càrora copii se îmbolnàvescdatorità consumului de lapte crud de pojar, vàrsat de vînt, scarlatinà, etc .

La propriul meu copil avem dovada cà toate acestea sînt niste închipuiri .

Tocmai contrariul este de asteptat; laptele crud vindecà pentru cà leagà acizii. In plus este pentru convalescenti alimentul cel mai usor digerabil .

Tot fàrà nici o bazà este teoria lui Sommer conform càruia omul adult nu poate digera laptele crud (numai sugarii) sau cà acesta de îndatà ce ajunge în contact cu aerul nu ar mai fi crud !

Simplul fapt cà oamenii din Balcani, unde laptele crud este alimentul principal, ajung la o vîrstà mult mai înaintatà decît în altà parte,distruge aceastà teorie a lui Sommer .