Convorbire cu prof. univ. dr. Constantin Ionescu Târgovişte, membru corespondent al Academiei RomâneÎn anul 2007 aţi lansat un program naţional de prevenţie a patologiei cardiovasculare.
Ce s-a întâmplat de atunci?
Am avut întâlniri cu Societăţile de Cardiologie şi Neurologie, principalii pioni care răspund de bolile cardiovasculare şi neurologice şi cu medicii de familie. Am ajuns la concluzia că pentru a pune în practică acest program prin care să influenţăm modul de viaţă al oamenilor în cele două mari componente - creşterea gradului de activitate fizică şi scăderea aportului de alimente bogate în calorii şi foarte procesate - avem nevoie de ajutoare şi cele mai bune sunt asistentele medicilor de familie. În această idee am făcut o aplicaţie Postdru care s-a aprobat şi se derulează începând din această primăvară.
Care sunt obiectivele?
S-a prevăzut să instruim 1.500 de asistente medicale pentru a identifica, la nivelul populaţiei, nivelul de risc pentru boala metabolică - obezitate, diabet, boli cardiovasculare. Am elaborat şi un scor de risc în care sunt incluşi principalii factori de risc pentru diabet, obezitate şi boala cardiovasculară. Am luat în consideraţie şi parametrii antropometrici - înălţime, greutate - cei anamnestici, dacă au în familie antecedente de obezitate şi diabet ş.a. Până la sfârşitul anului şi în următorii 2-3 ani vom recruta asistentele care vor fi organizate pe grupe, vor avea la dispoziţie materialele necesare, iar lucrările practice se vor face pe propriile lor persoane astfel încât să-şi poată însuşi cât mai bine metodologia de identificare a riscului metabolic şi vascular. În acest fel vor fi 1.500 de asistente, în general tinere, care vor avea o competenţă specială pentru evaluarea acestor riscuri în populaţia generală.
Din câte îmi amintesc, în programul iniţial se vorbea şi de educaţia pentru un stil de viaţă sănătos.
Aceste asistente vor primi un ghid despre felul în care să promoveze stilul de viaţă sănătos printre pacienţii lor. Mai mult, când programele noastre vor ajunge şi în şcoli, ele vor difuza diferite materiale pe baza cărora se vor purta discuţii cu elevii astfel încât să facem cât mai cunoscut acest mod de viaţă. Vor fi informaţi, mai ales, cum să selecteze alimentele cele mai sănătoase - cele naturale, cele care nu sunt foarte procesate şi care nu conţin multe calorii.
Această patologie este legată doar stilul de viaţă sau mai pot fi implicaţi şi alţi factori. Vă întreb pentru că au apărut mai multe ştiri despre existenţa unor gene care ar fi „responsabile“ pentru apariţia obezităţii.
S-au făcut numeroase cercetări şi au fost detectate cam 34 de gene asociate cu obezitatea. Unele dintre acestea au o putere mică de influenţă, dar însumate dau o predispoziţie, care însă nu se transformă în obezitate dacă persoana respectivă va fi educată să prevină excesul de greutate printr-o alimentaţie sănătoasă.
Deci, decisiv este ce, cât, când şi cum mâncăm.
Aşa e. Numărul mare de cazuri de obezitate din lume se datorează Chinei, unde procentul de persoane obeze a crescut cu 300% în ultimii 15 ani. Cauza este stilul de viaţă şi, mai ales, alimentaţia care a devenit dintr-o dată disponibilă unei populaţii obişnuite aproape cu un regim ascetic. E un fenomen care se observă şi în ţările aflate în tranziţie, unde înainte au fost multe lipsuri şi unde populaţia a avut, dintr-o dată, acces la o alimentaţie mai variată şi mai bogată.
La noi, care este situaţia obezităţii acum?
Părerea mea este că e o situaţie cu mult mai gravă decât se observă. Diabetul la copii a crescut, paralel cu creşterea obezităţii. Copii de astăzi sunt, în medie, cu trei kg. mai graşi decât acum 20-30 de ani. Or, aceste trei kg. la vârsta de nouă ani înseamnă cel puţin 30 de kg. în plus la vârsta adultă. Noi apreciem că în următoarele două decenii va exista un val de obezitate, după care, aşa cum s-a întâmplat şi în alte ţări dezvoltate, cum sunt cele nordice, se va ajunge la o stabilizare. Sperăm că prin aplicarea Programului nostru de prevenţie vom reuşi să conştientizăm din ce în ce mai mulţi oameni de importanţa prevenirii obezităţii încă de la vârsta copilăriei. E vârsta la care evoluţia este mai agresivă şi are complicaţii cronice mai grave decât atunci când apare mai târziu.
Se pare că SUA deţin încă un record al obezităţii şi din această cauză se fac şi foarte multe cercetări.
În SUA s-a ajuns la aproape un maximum pentru că supraponderea este mai mare de 70%, iar obezitatea foarte mare (numită şi morbidă), pe care la noi o vedem rar, la ei este de 10% din populaţie. E o problemă foarte gravă şi se încearcă să se rupă lanţul promovării excesive a unor alimente. E o problemă de psihologie. Având mai multe sortimente de mâncare, mai bune la gust, mai tentante, consumul lor creşte şi efectele nu întârzie să apară. Pe de altă parte, s-a constatat că unele substanţe introduse mai ales în anumite băuturi răcoritoare dau un fel de dependenţă foarte asemănătoare cu dependenţa faţă de fumat sau de droguri. S-au făcut studii de comportament la copii şi s-a constatat prezenţa unei astfel de efect.
Acest gen de substanţe nu pot induce şi modificări genetice?
Au fost suspiciuni în acest sens. Numărul acestor aditivi alimentari se află într-o creştere continuă şi se apreciază că în fiecare an se adaugă 15.000 de compuşi chimici noi care nu ştim ce efecte biologice vor produce pe termen lung. Aceste substanţe pot acţiona negativ asupra unor funcţii importante, precum picătura chinezească. Oamenii de ştiinţă sunt îngrijoraţi de faptul că o parte dintre cancere mai frecvente în momentul de faţă s-ar datora unor asemenea substanţe. E drept, toate aceste substanţe au fost testate pentru toxicitate sau alte efecte pe animale, dar niciodată nu se ştie dacă şi omul reacţionează la fel. Probabil vor urma unele reglementări privind o serie de aditivi alimentari al căror număr a ajuns să fie de ordinul sutelor de mii. S-ar putea ca unii dintre aceştia să fie capabili să trezească o anume predispoziţie genetică aflată în stare latentă şi să aibă efecte nedorite.
În ceea ce priveşte diabetul sunt specialişti care vorbesc de caracterul lui epidemic. Care este situaţia acum în ţara noastră?
La noi, diabetul este într-o creştere lentă. Am avut o creştere foarte mare între anii 1990 şi 2010, acum deja s-a stabilizat. Date precise avem pentru Bucureşti, unde apar cca. 11.000 de cazuri noi pe an, iar procentul de creştere este oricum mai mic decât înainte. La asta a contribuit poate şi programele aplicate pentru detectarea precoce a diabetului, care poate preveni complicaţiile şi scurtarea duratei de viaţă. E bine de ştiut că un diabetic bine tratat poate fi activ până la vârsta pensionării, fără complicaţii şi costuri mari.
Sintetizând, ce ar fi important pentru un stil de viaţă sănătos, fără restricţii prea severe care să umbrească bucuria de a trăi?
Vorbind în termenii medaliilor de la diferite concursuri, eu le spun pacienţilor mei: Mişcarea este aurul, aceasta este la îndemâna oricui, nu costă şi aduce cel mai mare beneficiu pentru sănătate. Alimentaţia este argintul şi e bine ca ea să fie cât mai raţională şi cât mai naturală. Medicamentul este bronzul şi e bine să apelezi la el atunci când nu ai putut câştiga celelalte două medalii. Pe scurt: mişcaţi-vă cât mai mult; alimentaţi-vă de la piaţa obişnuită cu produse de la noi mai ales acum, vara; evitaţi pe cât se poate orice este artificial şi mai ales băuturile îndulcite care se consumă anual cu zecile de mii de tone. Aceste băuturi sunt cele mai periculoase pentru că au foarte multe calorii şi conţin unele substanţe care nu fac bine. fiin să subliniez asta pentru că sunt unele persoane care spun că beau câte doi litri de asemenea băuturi pe zi.
Suntem în faţa unei dileme: mănânc ca să trăiesc sau trăiesc ca să mănânc. Şi mai e o vorbă: spune ce mănânci ca să-ţi spun cine eşti. Sigur, mâncarea este şi o sursă de satisfacţii, dar nici pe departe singura.
Eu am zis că o soluţie ar fi ca atunci când omul îşi face bugetul să se mai gândească şi la o carte sau decât să meargă la restaurant să aleagă un spectacol, fireşte, pe gustul fiecăruia. Cred că fiecare îşi poate găsi şi alte motive de plăcere decât cele legate strict de mâncare, că îţi pot cultiva alte plăceri mai puţin nocive decât o alimentaţie nesănătoasă cu efectele tardive capabile să-i umbrească, printr-o suferinţă, fireasca bucurie de a trăi. Scris de Elena Solunca Moise
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu